Parliamentary debates

Domnul Marius-Constantin Budăi:

"Anul trecut, puterea de cumpărare a salariaţilor de la stat şi din privat a crescut cu 12,7%."

Începutul acestui an a fost marcat de publicarea Raportului BNR, în care au fost prezentate date privind evoluţia inflaţiei din România.

Opoziţia s-a grăbit să spună că toate majorările de salarii de anul trecut sau de la începutul acestui an s-au topit în creşterile de preţuri. Ba mai mult, unii membri ai opoziţiei, mai zeloşi, au susţinut ideea că diferenţa dintre creşterea salariilor şi creşterea preţurilor ar fi fost negativă şi că puterea de cumpărare a românilor s-ar fi deteriorat.

Cum astfel de afirmaţii hazardate încep să circule în spaţiul public, generând confuzie şi îngrijorare în spaţiul public, consider că se impune să fac câteva clarificări.

În ultima perioadă, Banca Naţională a României a raportat trei cifre privind inflaţia.

Prima cifră a fost de 1,1% şi s-a referit la inflaţia medie din 2017, care este confirmată şi de către Eurostat.

A doua cifră a fost de 0,78% şi se referă la creşterea medie a preţurilor în luna ianuarie 2018, faţă de luna decembrie 2017.

A treia cifră a fost de 4,3% şi reprezintă creşterea preţurilor în ianuarie 2018, faţă de aceeaşi lună de anul trecut.

Aşadar sunt trei cifre, iar atunci când vorbim despre inflaţie trebuie să ştim la ce ne raportăm.

Din perspectiva populaţiei, inflaţia de 4,3% a lunii ianuarie 2018, faţă de ianuarie 2017, este absolut irelevantă, pentru că nu reflectă în niciun fel impactul resimţit de cetăţeni.

Dacă vrem să comparăm cu adevărat mere cu mere şi să nu le amestecăm cu perele sau cu alte fructe, trebuie să vedem care a fost evoluţia creşterilor de salarii pe întreg anul 2017 şi să o comparăm cu inflaţia medie a întregului an 2017.

Deci, dacă luăm salariile bugetarilor, care au crescut în medie cu aproape 22% în 2017, şi comparăm cu inflaţia medie a anului trecut de 1,1%, atunci vom constata că a avut loc cu adevărat o creştere consistentă a puterii de cumpărare.

Vreau însă să subliniez că salariile au crescut şi în mediul privat, în primul rând ca efect direct al majorării salariului minim pe economie, iar în al doilea rând ca efect indirect al competiţiei pentru forţa de muncă între stat şi privat, care s-a reflectat într-o majorare a salariilor, de către angajatorii privaţi care au vrut să îşi păstreze angajaţii tentaţi de salariile de la stat - mă refer în principal la personalul medical, unde agenţii privaţi au operat majorări importante de salarii pentru medici sau asistente.

Per ansamblu, puterea medie de cumpărare a tuturor salariaţilor din România, deci cei de la stat şi cei din privat la un loc, a fost de 12,7%. Acest lucru s-a văzut într-o creştere a consumului, dar şi într-o creştere a depozitelor în bănci ale populaţiei.

Deci oricât de mult încearcă opoziţia să obţină un beneficiu din această inflaţie, cifrele spun cu totul altceva. Nivelul de trai al românilor a crescut efectiv în această perioadă, evident că nu atât cât ne-am fi dorit. Salariile din România sunt încă mult mai mici în comparaţie cu cele din Uniunea Europeană, iar acest decalaj trebuie recuperat. Dar trebuie să admitem cu toţii că în această guvernare s-au făcut cele mai consistente majorări de pensii şi salarii, iar după cum am văzut acest lucru nu a afectat deloc economia, dimpotrivă, a stimulat-o şi a condus la acea creştere de 7%.

Iar dacă tot am vorbit de inflaţie, aş vrea să mai demontez şi acel mit că principala cauză a creşterii preţurilor ar fi fost majorarea supraaccizei din a doua jumătate a anului trecut. Vreau să vă spun că BNR a constatat că influenţa acestui factor a fost de doar 0,3 puncte procentuale, ceea ce reprezintă o valoare infimă faţă de ceilalţi factori care au generat inflaţie şi care nu au nicio legătură cu acţiunea guvernamentală.

Astfel, principalii factori inflaţionişti au fost creşterea preţului internaţional al petrolului, liberalizarea pieţei de energie conform angajamentelor asumate de România, inflaţia medie din Uniunea Europeană care a generat creşteri ale preţurilor importate din această piaţă şi crizele din Europa care au marcat producţia unor alimente de bază, respectiv unt, ouă, legume şi fructe.

Deci, dacă vrem să fim corecţi, trebuie să spunem aceste lucruri care sunt confirmate în toate documentele oficiale ale BNR, Eurostat, Comisia Europeană ş.a.m.d.