Parliamentary debates

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

"Liberalii solicită profesionalizarea managementului şcolar şi depolitizarea sistemului educaţional, prin desfiinţarea inspectoratelor şcolare judeţene"

Prima treaptă pentru reconstruirea încrederii în sistemul de educaţie din România nu poate să fie alta în afară de cea a profesionalizării managementului şcolar. Simpla reintroducere a temei profesionalizării în actul de conducere a unităţilor din reţelele şcolare poate să producă o schimbare semnificativă în bine, pentru că depolitizarea va da încredere unei largi majorităţi a profesorilor din sistem şi va garanta pentru neutralitatea managementului carierei lor profesionale, principiul obedienţei politice urmând să fie înlăturat, cu avantajarea principiului profesionalizării. Dacă principalul obstacol al depolitizării sistemului educaţional este reprezentat de inspectoratele şcolare judeţene, cele în care se concentrează instrumentele controlului politic, atunci, cu siguranţă, este absolut necesar să desfiinţăm aceste instrumente ale politizării, inspectoratele şcolare judeţene.

În multe dintre inspectoratele şcolare judeţene se face simţită, în această perioadă, o stare de tensiune şi incertitudine, din cauză că cei care se află în posturile de conducere ajung la finalul mandatelor, urmând ca Ministerul să organizeze concursuri sau să numească interimari pe postul de inspector şcolar general sau inspector şcolar general-adjunct. Fără să fie exclusă reconfirmarea pe posturi a unor inspectori generali, cei care şi-au respectat cu stricteţe ordinele date de la şefii politici, etapa de schimbare a conducerilor de inspectorate judeţene va induce o accentuare a politizării mecanismului public de conducere şcolară.

Ministerul Educaţiei Naţionale nu explică public criteriile pe baza cărora unii dintre inspectorii şcolari generali sau generali-adjuncţi rămân pe funcţiile de conducere din inspectoratele şcolare judeţene, ori care sunt criteriile pentru numirea altora noi. Se pare că devine chiar o politică oficială maniera total netransparentă de angajare a acestor funcţionari publici, transformaţi astfel în instrumente utile pentru deplina subordonare politică a conducerilor de instituţii şcolare.

În mai multe judeţe ale ţării sunt confirmate în funcţiile de conducere din inspectoratele şcolare echipe de management care nu se pot baza pe rezultate şcolare de top, la nivel naţional. Aşa se întâmplă la Inspectoratul Judeţean Timiş, unde Ministerul Educaţiei Naţionale a decis prelungirea mandatului conducerii, deşi judeţul Timiş nu este pe primele locuri în ţară la rezultatele generale de la bacalaureat şi de la evaluarea naţională. Un alt exemplu este Inspectoratul Judeţean Gorj, unde politizarea a mers în sens contrar, actualul inspector general devenind indezirabil pentru şeful PSD Gorj, care are o altă preferinţă personală pentru această poziţie. Nici la Inspectoratul Judeţean Ialomiţa nu se poate vorbi despre transparenţă şi bună administrare, fosta titulară de la conducerea Inspectoratului Şcolar revenind în post doar prin forţa unei decizii judecătoreşti a Curţii de Apel. Cazul de la Ialomiţa nu este singular, o situaţie similară fiind de curând înregistrată şi la Inspectoratul Judeţean Suceava, unde inspectorul general în funcţie a fost demis de fostul ministru Valentin Popa, decizie atacată în instanţă de inspector, care a revenit astfel în fruntea IŞJ Suceava, de unde a fost din nou demis de actualul ministru al educaţiei. Într-o situaţie aparte se află inspectorul şcolar general de la IŞJ Caraş-Severin, cel care s-a remarcat prin ieşiri publice indezirabile, cu totul politice şi nepermise pentru un cadru didactic. Este un exemplu tipic de neglijenţă a Ministerului, care-l menţine în funcţie pe inspectorul şcolar general al IŞJ Caraş-Severin, în pofida criticilor întemeiate care l-au vizat.

Înţelegem foarte bine motivul pentru care concursurile pentru posturile publice de conducere din Inspectoratele şcolare judeţene nu sunt anunţate şi procedurate în mod transparent, ba chiar mai mult, în majoritatea cazurilor concursurile sunt înlocuite de numiri temporare, pentru mandate parţiale de un an sau de doi ani. Sunt mai multe exemple, cunoscute public, care confirmă această practică a politizării reţelelor şcolare judeţene prin numiri politice în poziţiile cheie din conducerea acestor instituţii.

Nu mai este niciun secret faptul că alegerea conducătorilor de inspectorate judeţene se produce ocult, în subteranele reţelelor de influenţă politică ale PSD-ALDE, o permanentă negociere tensionată între palierul intereselor personale şi de grup de influenţă, între influenţa politică de la Bucureşti şi cea a reţelei de interese politice din judeţe. Între aceste paliere politice apar de multe ori conflicte de interese, care conduc, până la urmă, la numirile interesate şi dubioase de la conducerile inspectoratelor şcolare judeţene. Să nu ne mai mirăm că tot mai mulţi dintre profesorii dedicaţi meseriei lor văd în inspectoratele şcolare doar cercuri de influenţă politică, prin care reţeaua politică ocultă îşi impune oameni loiali la conducerea şcolilor, împotriva principiilor profesionalizării managementului educaţional. Foarte mulţi dintre noi au înţeles că inspectoratele judeţene nu mai pot să fie reformate şi merită să fie desfiinţate, dacă altă cale pentru depolitizare nu mai există.

Solicităm Ministerului Educaţiei Naţionale să publice transparent pe site lista nominală cu toţi inspectorii şcolari generali şi inspectorii şcolari generali adjuncţi, cu perioada mandatelor acestora, procedura prin care au ajuns să ocupe posturile de conducere din inspectorate, dar şi termenele la care este obligatoriu să fie organizate concursuri pentru aceste posturi, în fiecare judeţ, precum şi metodologiile de concurs pe care Ministerul Educaţiei Naţionale le va aplica în aceste concursuri.