Parliamentary debates

Domnul Radu-Marin Moisin:

"Mihai Viteazul - «domn al Ţării Româneşti, Ardealului şi Moldovei»"

În timpul domniei lui Mihai Viteazul, la 27 mai 1600, s-a realizat pentru prima dată unirea politică a celor trei ţări româneşti cu un singur conducător. În punctul cel mai înalt al destinului său, Mihai Viteazul se intitula într-un hrisov emis la 27 mai "Domn al Ţării Româneşti, Ardealului şi Moldovei" şi îşi confecţiona bine cunoscuta pecete pe care figurează cele 3 ţări române surori.

Fiind simultan domnitor în Ţara Românească (1593-1601), Transilvania (1599-1600) şi Moldova (1600), Mihai Viteazul a realizat pentru prima dată unirea unui teritoriu, ceea ce noi numim astăzi România, fiind perceput de români ca unul dintre cei mai importanţi eroi naţionali.

Momentul aderării Munteniei la "Liga Sfântă" este cel care conduce la izbucnirea unei revolte antiotomane, soldată cu suprimarea creditorilor levantini şi a întregii garnizoane otomane staţionată în Bucureşti. Pe acest fundal, Mihai porneşte o ofensivă generală împotriva Înaltei Porţi, atacând cetăţile turceşti de pe ambele părţi ale Dunării.

Cu o armată de aproximativ 16.000 de ostaşi (sursa - historia.ro), la care se adăugau cei 7.000 de transilvăneni conduşi de Albert Kiraly, Mihai Viteazul obţine victoria de la Călugăreni, în 1595. Contraofensiva otomană îl forţează să se retragă în munţi, aşteptând sprijinul lui Sigismund Bathory. Între timp, Ieremia Movilă vine pe tronul Moldovei, domn fidel polonezilor.

În Transilvania, Sigismund renunţa la tron în favoarea vărului său, Andrei Bathory, şi acesta fiind fidel Poloniei. În această situaţie, unitatea militară a ţărilor române se diminuează, iar Mihai Viteazul, pus în faţa destrămării coaliţiei antiotomane, decide aplicarea "planului dacic", mai precis, Prima Unire a celor 3 Ţări Române. Acesta intră în Transilvania prin pasul Buzău, iar după primele victorii îşi face intrarea triumfătoare la Alba Iulia în 1599, stabilindu-se acolo. În mai 1600, Mihai Viteazul îl alungă de pe tronul Moldovei pe Ieremia Movilă, învingându-l la Bacău, realizând astfel prima unire a trei principate române. Titulatura folosită de voievod, într-un hrisov, era: "Domn al Munteniei, Ardealului şi a toată ţara Moldovei".

Pentru consolidarea Unirii, Mihai Viteazul aplică o serie de măsuri: adoptă aceeaşi stemă pentru toate teritoriile, construieşte o biserică ortodoxă la Alba Iulia şi oferă bisericii ortodoxe aceleaşi drepturi în Transilvania ca şi cele pe care le aveau înainte celelalte biserici.

Deşi efemeră, prima unire de facto a celor trei ţări medievale româneşti, realizată de Mihai Viteazul în 1599-1600, a făcut ca acest erou să rămână în conştiinţa românilor ca un simbol al unităţii naţionale.

Mihai Viteazul a fost ceea ce am putea numi astăzi un european convins, deoarece a apărat întreaga creştinătate europeană în faţa invaziei otomane. Creştinismul nu ar mai fi existat în Europa fără campaniile duse de Mihai Viteazul!

În semn de apreciere faţă de activitatea istorică a marelui domnitor, Parlamentul României a adoptat Legea nr. 137/2020, iar zilele trecute am avut onoarea de a-l comemora la Cluj-Napoca!

Nicolae Iorga a spus despre Mihai Viteazul: "De la 1600, nici un român n-a mai putut gândi unirea fără uriaşa lui personalitate, fără paloşul sau securea lui ridicată spre cerul dreptăţii, fără chipul lui de curată şi desăvârşită poezie".