Parliamentary debates

Domnul Ştefan Muşoiu:

"România nu are nevoie de penalităţi, ci de un mediu curat şi conform!"

România a fost de multe ori înfierată la nivel internaţional din cauza nerespectării unor parametri importanţi privind protecţia mediului şi gestionarea sustenabilă a deşeurilor. Trebuie să admitem că mare parte dintre criticile şi observaţiile la adresa noastră sunt reale şi pertinente în continuare, creându-ne, totodată, o serie întreagă de deservicii şi neajunsuri.

Orice nouă ştire, legată de evoluţia gropilor de gunoi din ţara noastră, alta decât cea pentru care ne-am angajat în faţa Uniunii Europene încă din perioada de preaderare, este un alt semnal de alarmă puternic şi de impact privind traiectul de la care ne abatem strict în detrimentul nostru. Ne punem şi sănătatea în pericol, dar riscăm şi sancţiuni din partea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.

În timp ce alte ţări dezvoltă, în continuare, noi politici pentru protecţia şi conservarea naturii, Comisia Europeană a decis, la finalul săptămânii trecute, să trimită din nou România în faţa Curţii de Justiţie a UE pentru neîndeplinirea obligaţiilor sale de a închide depozitele de deşeuri neconforme.

Mai concret, ţara noastră este acuzată pentru a doua oară că a încălcat Directiva 31/1999/CE. Pe cât de tristă este această nouă postură de Cenuşăreasă atribuită statului român şi pe bună dreptate, pe atât este de gravă. Potrivit executivului comunitar, România avea obligaţia ca, până la 16 iulie 2009, să închidă şi să reabiliteze toate depozitele de deşeuri care nu au obţinut o autorizaţie de funcţionare.

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a constatat că România nu şi-a respectat nici până astăzi această obligaţie cu privire la peste 40 de depozite de deşeuri. Directiva privind depozitele de deşeuri stabileşte standarde şi oferă orientări pentru prevenirea sau reducerea, pe cât posibil, a efectelor negative ale depozitării deşeurilor asupra sănătăţii umane şi asupra mediului. Pactul verde european şi Planul de acţiune privind reducerea la zero a poluării au statuat pentru UE obiectivul ambiţios de a reduce la zero poluarea.

Şi statele scandinave, Danemarca fiind lider în acest domeniu, au reuşit aproape 100% să implementeze acest deziderat comunitar. Dar nu sunt singurele state membre cu astfel de realizări. Mă văd obligat să subliniez că tocmai îndeplinirea acestor obiective de către o parte dintre ţările Uniunii potenţează în plus lentoarea cu care acest proces amplu, costisitor şi de durată este tergiversat de alte state. Şi, din nefericire, tocmai şi România este una dintre acele ţări care se înscriu în acest registru al practicilor neglijente privind depozitarea deşeurilor într-un mod controlat şi sigur.

Dar Directiva 31/1999/CE, care stabileşte standarde în ceea ce priveşte protejarea sănătăţii umane şi a mediului, în special a apelor de suprafaţă, a apelor subterane, a solului şi a aerului, împotriva efectelor negative cauzate de colectarea, transportul, depozitarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor, nu este singura încălcată de România. Comisia Europeană ne impută chiar şi încălcarea întregii Directive 2008/98/, directiva-cadru privind deşeurile.

În acest context de represiune pentru noi ca ţară, militez să se pună pe deplin în aplicare şi cu celeritate standardele consfinţite în legislaţia UE, astfel încât să se asigure în mod eficace protecţia sănătăţii şi a mediului natural, dar şi să evităm, în al douăsprezecelea ceas, penalităţile pe care le va decide Curtea de Justiţie a UE.

Personal, cred că este mult mai facil să încercăm să depunem eforturi, să recuperăm în ritm rapid şi susţinut întârzierile privind aplicarea unor noi măsuri pentru protecţia mediului înconjurător, dar şi să identificăm noi soluţii viabile pentru acest domeniu de care depinde calitatea vieţii noastre, a tuturor, decât să fim mereu traşi la răspundere cu toţii pentru neglijenţa câtorva operatori de pe piaţa gestionării deşeurilor.

De asemenea, îmbogăţirea cadrului legislativ pentru acest palier de activitate va conduce la evaluări pozitive pe viitor, astfel încât România va contribui efectiv la atingerea standardelor europene în ceea ce priveşte calitatea aerului şi la îmbunătăţirea tuturor politicilor de mediu necesare pentru protejarea ecosistemelor naturale, a biodiversităţii şi a sănătăţii umane.

Însă, dincolo de politicile de ţară, fiecare dintre noi are obligaţia să se ocupe de protecţia naturii. Numai aşa vom putea să contribuim în mod realist la păstrarea unui mediu sănătos şi pentru viitoarele generaţii.

Respectând natura, ne protejăm viaţa!