Parliamentary debates

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Către o Europă rezilientă din punct de vedere cibernetic"

Eforturile de integrare europeană se axează, în principal, asupra mai multor direcţii de acţiune, dintre care securitatea cibernetică, care reprezintă un pilon pentru toate celelalte politici ale UE. Transporturile, economia, energia, finanţele şi sănătatea sunt acum vizibil dependente de tehnologiile digitale pentru o bună funcţionare, întrucât digitalizarea creează oportunităţi unice de centralizare a informaţiilor, de conectare a beneficiarilor unui serviciu, de coordonare şi democratizare a procesului decizional. Totodată, digitalizarea aparatului administrativ creşte transparenţa şi vizibilitatea efectelor pe care o decizie luată de către autorităţi o are, îmbunătăţind exponenţial relaţia stat-cetăţeni.

Concomitent cu dezvoltarea spaţiului cibernetic, creşte nevoia de securizare a acestuia, având în vedere strategiile statelor autoritare de destabilizare prin erodarea coeziunii şi solidarităţii europene şi a regiunii nord-atlantice. Din momentul izbucnirii pandemiei, provocările la adresa securităţii cibernetice au devenit din ce în ce mai proeminente, fiind expuse vulnerabilităţi în modul de funcţionare al mecanismelor de prevenţie şi combatere a atacurilor cibernetice. O nouă strategie de securitate cibernetică a UE a fost adoptată în 2020, urmând ca primele concluzii aferente acesteia să fie publicate de către Consiliu, un an mai târziu. S-a recunoscut faptul că securitatea tehnologică este indispensabilă scopului construirii unei Europe reziliente, verzi şi digitale. Criminalitatea informatică atinge şi astăzi noi cote, în contextul în care este estimat că 22,3 miliarde de dispozitive la nivel mondial vor fi conectate la internetul obiectelor până în 2024, conform datelor publicate de Consiliul European.

Invazia Federaţiei Ruse în Ucraina a reiterat nevoia de întărire a rezilienţei spaţiului cibernetic european, întrucât Vladimir Putin este un lider cunoscut pentru preferinţele sale de distribuire a fake news şi de facilitare a atacurilor informatice asupra infrastructurii statelor europene. Este nevoie de un răspuns mai solid pentru a asigura deschiderea spaţiului cibernetic, în vederea maximizării nivelului de încredere a cetăţenilor în instrumentele şi serviciile digitale şi în capacitatea autorităţilor naţionale şi internaţionale de a-i proteja în faţa ameninţărilor externe. Nu mai este vorba despre un proces ce ţine strict de domeniul informatic, ci de protejarea valorilor de bază ale drepturilor omului şi a libertăţilor cetăţeneşti şi de funcţionarea corespunzătoare a fiecărei nişe de activitate de la nivelul societăţii.

Astfel, statele UE demonstrează capacitate de reabilitare şi adaptare la provocări. Executivul European a propus în cursul săptămânii trecute două planuri de acţiune, pentru a spori apărarea în domeniul cibernetic şi pentru a facilita deplasarea forţelor armate mai eficient peste graniţe, conform unui reportaj Reuters. Şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a avertizat că războiul este la graniţele noastre, fapt ce adaugă presiune suplimentară asupra spaţiului european şi motivează în acelaşi timp sporirea cooperării pe plan internaţional, cu forţele NATO.

Noua politică este construită în jurul a patru piloni ce cuprind iniţiative cu ţinte clare: gestionarea crizelor cibernetice în cadrul UE, alături de reducerea dependenţelor noastre strategice de tehnologiile cibernetice critice. Baza industrială şi tehnologică de apărare europeană, EDTIB, va fi consolidată, iar parteneriatele cu beneficiarii de securitate cibernetică - atât indivizi, cât şi societatea civilă şi mediul de afaceri - vor fi întărite.

Întreg ecosistemul de apărare al UE trebuie securizat. Fiecare dintre noi suntem atât contribuabili, cât şi beneficiari ai securităţii europene, iar dedicarea noastră trebuie să fie pe măsură. Este o responsabilitate faţă de noi, faţă de idealurile europene şi democratice şi faţă de obiectivele de respingere a ameninţărilor externe.