Parliamentary debates

Domnul Ştefan Muşoiu:

"Dă glas ideilor tale în Europa!"

Timp de un an, cetăţenii europeni care şi-au dorit să îşi facă auzite părerile şi sugestiile şi-au direcţionat, nemijlocit, punctele de vedere privind viitorul Uniunii Europene către instituţiile comunitare. Dezideratele noastre, ale tuturor cetăţenilor Uniunii, au ajuns pe agenda Conferinţei pentru viitorul Europei, dezbatere organizată de Parlamentul European, Consiliu şi Comisia Europeană. Concluziile rezultate vor deveni principiile care vor duce la schimbarea radicală a organizării Uniunii. Şi pentru că liderii UE au nevoie, în mod particular, de perspectivele pe care generaţia tânără le proiectează pentru această construcţie politică statală fără precedent, concepţii generate de starea lor de spirit, au lansat un nou instrument online de consultare a acestei categorii de vârstă - "Voice your Vision", respectiv "Dă glas ideilor tale!".

Acest instrument online, care va fi un element central al Anului european al tineretului, le va permite noilor generaţii să îşi poată înregistra opiniile şi ideile pentru viitorul proiectului unional. Toţi tinerii pot aborda orice aspect care li se pare important, de la ocuparea forţei de muncă, incluziune, pace şi securitate la schimbările climatice, educaţie, sănătate mintală etc. Prin această formă a contribuţiei individuale şi, concomitent, colective, ei vor participa nu doar la dezbaterea publică, ci şi la procesul decizional al Uniunii.

Dacă până acum, mizam pe o anumită competiţie între statele UE privind creşterea vizibilităţii lor şi sporirea anumitor atribuţii decizionale, în contextul procesului amplu, actual al creionării celor mai bune auspicii viitoare comunitare, a venit momentul să pariem pe vocile tinerilor. Eu am toată încrederea în vocile puternice ale adolescenţilor români, care, cu siguranţă, vor reverbera şi în sferele decizionale ale UE! Şi vor crea cu promptitudine efectele scontate în favoarea tuturor cetăţenilor europeni, în special prin eliminarea decalajelor de dezvoltare şi ale nivelurilor diferite de trai din ţările membre.

Vă rog să nu aveţi nici cel mai mic dubiu în privinţa acestor afirmaţii pe care le fac aici, în faţa dumneavoastră, la adresa tinerilor noştri şi nici să nu mă suspectaţi de mult prea mult optimism, pentru că observaţiile mele se bazează pe lucruri concrete, rezultate din interacţiunea personală, repetată cu noile generaţii.

Am avut, chiar săptămâna trecută, o întâlnire cu aproximativ 150 de elevi ai Liceului Pedagogic din Slobozia, care ne-au confirmat mie, colegilor mei de la PSD Ialomiţa, şi profesorilor lor, în cadrul dezbaterii prilejuite de Ziua Europei, de Săptămâna europeană, şi de Anul european al tineretului, că afirmaţia "Viitorul Uniunii Europene depinde de tineri" nu este un banal truism inclus în declaraţiile noastre, ale politicienilor, ci se va concretiza cu certitudine anii următori.

Perspectivele liceenilor noştri privind viitorul României în UE, dar şi parcursul Uniunii mi-au umplut inima de bucurie şi mi-au confirmat dorinţa copiilor pentru continuitatea acestei structuri de state, graţie căreia beneficiem, ca membri, de o serie de avantaje care nu doar că ne pun la adăpost de imixtiunile externe, dar au contribuit şi contribuie la progresele noastre sociale şi economice.

Trebuie să vă mai mărturisesc că m-a frapat şi hotărârea comună, probată de elevii ialomiţeni, privind întărirea securităţii întregii Uniuni, atât militară, cât şi economică. O altă doleanţă a lor o reprezintă şi extinderea democraţiei participative, proces care confirmă şi el necesitatea demarării reformelor acestei structuri multistatale, despre care se vorbeşte din ce în ce mai mult la nivel politic comunitar, dar şi la vârful majorităţii statelor membre. Aceste obiective ale tinerilor români se îngemănează perfect cu interesele aceloraşi segmente de vârstă, provenite din rândurile tuturor celorlalte naţionalităţi subsumate de Uniune, şi care îşi doresc să fie ascultate cu mai multă atenţie de către factorii de decizie, ce pot să le concretizeze iniţiativele şi să le sprijine dezvoltarea personală, socială şi profesională. Iar acest spectru mai amplu, constituit din ţelurile tinerilor de astăzi, rezultă şi din raportul pe care Comisia Europeană l-a publicat, în speţă Eurobarometrul Flash privind tineretul şi democraţia, realizat între 22 februarie şi 4 martie 2022. Voi face referire şi la acest nou Eurobarometru pentru că acesta arată o implicare tot mai mare a tinerilor din ţara noastră. Potrivit cercetării, în prezent, majoritatea tinerilor români, aproximativ 61 %, sunt activi în comunităţile în care trăiesc şi au participat la activităţile uneia sau mai multor organizaţii de tineret în ultimele 12 luni. Rezultatele Eurobarometrului confirmă şi faptul că Programul "Erasmus +", care aniversează 35 de ani de la înfiinţare anul acesta, este cunoscut de mai mult de jumătate dintre respondenţii tineri, deşi persistă unele diferenţe între statele membre. Proporţia tinerilor, care cunosc beneficiile de care se pot bucura prin Erasmus +, este cea mai mare în Grecia (72%) şi Cipru (70%) şi cea mai mică în Suedia (26%).

Tinerii din România se situează undeva la mijlocul acestui clasament, motiv pentru care vă îndemn, dragi colegi, să le faceţi cunoscute, în cadrul întrunirilor pe care le aveţi cu ei, aceste oportunităţi de care generaţiile din care noi provenim nu au avut parte.

În calitatea mea de deputat şi de preşedinte al Comisiei pentru afaceri europene, mi-am propus să fac tot ce îmi stă în putinţă pentru a le face auzită vocea noii generaţii, nu doar în contextul Anului european al tineretului, ci şi mai activ decât a făcut-o parlamentul nostru naţional până în prezent.

M-aş bucura dacă şi dumneavoastră veţi proceda la fel, pentru că această nouă campanie a Uniunii nu doar că este deosebit de importantă prin însăşi finalitatea sa, dar chiar este imperios necesar să schimbăm modul în care îi includem pe tineri în procesul strategic şi decizional, mai ales că ei dau dovadă că sunt din ce în ce mai implicaţi şi angajaţi în viitorul societăţilor.