Parliamentary debates

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Un alt motiv pentru legea educaţiei pentru sănătate: soba de la Erbiceni"

Un pacient de 29 de ani din Erbiceni a ajuns la spital în urma intoxicaţiei cu monoxid şi este internat la toxicologie. Este posibil ca soba defectă cu tiraj insuficient, cu focul lăsat aprins şi nesupravegheat pe toată durata nopţii, să determine acumularea de gaze toxice în încăpere.

Anual cel puţin 100 de persoane ajung intoxicate cu monoxid sau fum şi remarcăm faptul că cei din urban sunt de opt ori mai afectaţi decât cei din rural, probabil datorită utilizării aragazului drept sursă de încălzire. În acelaşi context, cei fără ocupaţie (34,48%), pensionarii (16,09%) elevii şi studenţii (4,6%) reprezintă peste 50% din cei intoxicaţi.

Afectarea depinde de mai mulţi factori: ventilaţia zonei, cantitatea şi durata expunerii, vârsta, iar în acest context copiii şi vârstnicii sunt mai expuşi. Simptomatologia este polimorfă: greţuri, vărsături, astenie, vertij, tahicardie, dispnee, şi este necesar suport respirator, oxigenoterapie şi administrarea de analepticele respiratorii şi nootrope.

Incidenţa intoxicaţiilor cu monoxid şi fum se menţine extrem de mare în sezonul rece, în ciuda faptului că majoritatea factorilor de risc ai acestui tip de intoxicaţie pot fi schimbaţi sau controlaţi, şi de aceea recomandăm prudenţă în utilizarea surselor de încălzire şi verificarea acestora înainte de perioada rece, întrucât sunt frecvente cazurile de deces sau asfixie în urma prea multor gaze de ardere acumulate în interiorul camerelor sau a gazului metan scăpat de la o flacără a aragazului care s-a stins.

În mediul rural riscurile cresc datorită sobelor de lut crăpate sau improvizate în care se introduc prea multe lemne, cărbuni sau deşeuri vegetale care scot fum, ducând la acumularea de gaze în timpul nopţii.

De aceea, a stinge focul din sobă înainte de culcare înseamnă doar o măsura de precauţie menită să protejeze vieţi.

Primul ajutor în intoxicaţiile prin inhalare:

Se sună după ajutor de urgenţă. Nu încercaţi niciodată să salvaţi o persoană fără să-i anunţaţi pe alţii mai întâi.

• Dacă este sigur să procedaţi astfel, salvaţi persoana de pericolul gazului, emanaţiilor sau fumului. Deschideţi ferestrele sau uşile pentru a înlătura emanaţiile.
• Respiraţi de câteva ori aer curat şi apoi ţineţi-vă respiraţia când intraţi. Ţineţi o cârpă udă la nas şi la gură.
• Nu aprindeţi vreun chibrit şi nu folosiţi bricheta, deoarece unele gaze pot lua foc.
• După ce aţi salvat persoana de pericol, verificaţi şi monitorizaţi căile respiratorii ale persoanei, respiraţia şi pulsul. Dacă este necesar, începeţi respiraţia de salvare şi resuscitare.
• Dacă este necesar, acordaţi primul ajutor pentru leziuni locale (urgenţe oculare) sau convulsii.
• Dacă persoana vomită, curăţaţi-i căile respiratorii, înfăşuraţi o cârpă în jurul degetelor dumneavoastră înainte de a trece la curăţarea gurii şi gâtului.
• Chiar dacă persoana pare a se simţi perfect, solicitaţi ajutor medical.