Parliamentary debates

Domnul Sorin Teju:

"Trebuie să acordăm o mai mare atenţie procesului echivalării diplomelor obţinute în străinătate"

Anual, peste 3.000 de studenţi români plecă la studii în străinătate, iar 60% dintre aceştia îşi exprimă dorinţa de a se întoarce în ţară după terminarea studiilor. Cu toate acestea, procedurile pe care tinerii trebuie să le urmeze în echivalarea diplomelor obţinute în afara graniţelor ţării sunt anevoioase şi ineficiente, descurajând absolvenţii să îşi dezvolte o carieră pe teritoriul României.

Contrar legislaţiei în vigoare ce pare a fi destul de flexibilă şi cuprinzătoare, un număr din ce în ce mai mare de absolvenţi a atras atenţia asupra nerespectării prevederilor art. 12 alin. (3) din Ordinul nr. 4022/2008. Acest ordin priveşte aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Centrului Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor (CNRED) şi a Metodologiei de recunoaştere şi echivalare a diplomelor, certificatelor şi titlurilor ştiinţifice, care stipulează: "În cazul în care domeniul sau specializarea absolvite în străinătate nu se regăsesc în nomenclatorul românesc, CNRED va iniţia procedura pentru încheierea de acorduri bilaterale cu ţările în cauză sau împreună cu direcţiile de specialitate din Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului va analiza şi propune oportunitatea modificării şi completării nomenclatorului românesc".

În consecinţă, absolvenţii unor specializări nerecunoscute în nomenclatorul românesc ar trebui, conform legii, să obţină o echivalare justă a diplomelor de studii, în urma unui proces mai îndelungat. Din nefericire, atât procedura de modificare a nomenclatorului, cât şi cea de încheiere de acorduri bilaterale cu ţările în cauză reprezintă proceduri minuţioase ce necesită timp, interes şi motivaţie, caracteristici ce lipsesc cu desăvârşire sistemului românesc de echivalare a diplomelor.

Mai mult decât atât, nesoluţionarea corectă a cererilor de echivalare a diplomelor de studii obţinute în străinătate are un efect dublu asupra ţării noastre. În primul rând, se refuză dreptul unor cetăţeni români de a se reîntoarce să profeseze în România, într-un context în care ţara noastră necesită noi politici prin care să readucă în ţară cetăţenii români. În al doilea rând, se evidenţiază o inadaptabilitate a sistemului la cerinţele actuale de pe piaţa muncii, la exigenţele acestora şi la sistemele educaţionale internaţionale, ignorându-se complet recomandările Consiliului Europei privind criteriile şi procedurile de evaluare a calificărilor străine, din 23 iunie 2010.

Menţionez că recomandările Consiliului Europei stipulează la Capitolul III, Principii Generale, punctul 7, următoarele: "În evaluarea calificărilor străine privind educaţia universitară, cadrul legal naţional şi internaţional trebuie aplicate într-o manieră flexibilă, cu scopul de a face posibilă recunoaşterea acestor calificări. În situaţiile în care legislaţia naţională existentă intră în conflict cu prezentele Recomandări, statele sunt încurajate să aibă în vedere modificarea legislaţiei naţionale."

În concluzie, solicit instituţiilor competente să îşi asume responsabilitatea şi să găsească o formulă prin care echivalarea diplomelor de studii obţinute în străinătate să se poate efectua într-o manieră justă. Avem nevoie de remedierea urgentă a problemei în cauză pentru a ne asigura că tinerilor ce au studiat în străinătate le sunt recunoscute meritele, pentru a-i încuraja să vină să lucreze în România şi pentru a asigura o coerenţă între cerinţele angajatorilor, sistemul de învăţământ internaţional şi sistemul românesc de recunoaştere academică.