Parliamentary debates

Domnul Mihai Niţă:

"Ziua Constituţiei României"

Ziua Constituţia României este marcată, anual, în data de 8 decembrie. Constituţia este legea fundamentală a statului român, care reglementează, printre altele, principiile generale de organizare a statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale ale cetăţenilor şi autorităţile publice fundamentale.

Prima Constituţie a României a fost adoptată la 1 iulie 1866. După extinderea teritoriului naţional în 1918, o nouă constituţie a fost aprobată pe 29 martie 1923. În 1938, după instaurarea dictaturii regale, de către regele Carol al II-lea, a fost creată o nouă constituţie care susţinea acest act.

În perioada comunistă, Constituţia a fost modificată în 1948, în 1952 şi în 1965. La doi ani după evenimentele din 1989, a fost adoptată o nouă constituţie, în care se regăsesc elemente de bază ale celei din 1923. Cea mai recentă revizuire a fost efectuată în anul 2003. Dar, cum orice lege este perfectibilă, chiar şi legea fundamentală a statului român are nevoie de o actualizare permanentă, conformă noilor realităţi condiţionate de evoluţia societăţii româneşti şi internaţionale.

De ce este necesară evocarea Zilei Constituţiei, măcar o dată pe an? Pentru că România a ajuns, tot mai frecvent în ultimii ani, în situaţia când unii cetăţeni de rând, şi chiar unii demnitari ai statului uită că în această ţară sunt obligatorii anumite reguli de comportament, fără de care nu s-ar mai putea spune că avem un stat sau un stat de drept. Devălmăşia tinde să ocupe locul ordinii de drept, iar această stare de lucruri nu poate fi admisă într-un stat democratic, în care avem pretenţia să trăim la nivelul popoarelor civilizate. România nu poate să ajungă ţara în care fiecare face ce vrea, ignorând sau încălcând cu bună ştiinţă şi cu rea-credinţă regulile de convieţuire.

Dacă numai unele persoane cu mintea înfierbântată şi dorinţa de adrenalină s-ar comporta în această manieră, situaţia n-ar fi atât de gravă, întrucât instituţiile abilitate ale statului ar preveni şi ar combate cu promptitudine astfel de derapaje. Problema foarte gravă apare atunci când funcţionari de rang înalt acceptă pornirile anarhice ale unora, încurajându-le şi acţionând sub imperiul dorinţei de putere autocratică. Există, din păcate, numeroase exemple în sensul acesta.

"Străbunii noştri au edictat o admirabilă regulă pentru viitor: ei n-au admis legile referitoare la persoanele particulare, acesta fiind un privilegiu; forţa legii constă în faptul că este adoptată şi aplicată tuturor" - spunea celebrul filosof, politician şi orator de excepţie Cicero, în antichitate.

Constituţia României are în vedere, în mod primordial, principiul democratic al separaţiei puterilor în stat. În altă ordine de idei, Constituţia în vigoare spune că "Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative şi prin referendum."

Prin urmare, devine obligatoriu de legiferat voinţa poporului. Unii dintre demnitarii de prim rang ai statului nu respectă nici litera, nici spiritul legii, această atitudine fiind constatată şi în rândul unor oameni politici trimişi de stat să reprezinte România în forurile europene.

De fiecare dată, când actuala guvernare a luat măsuri de modernizare a statului, opozanţii politici au spus că "nu acum e momentul", încercând permanent să lase România în haos legislativ, profitând de lacunele Constituţiei şi Codurilor juridice, contând pe blocajele din justiţie.

Deocamdată, facem cuvenita precizare că răspunderea pentru restructurarea şi modernizarea statului - implicit prin modificări legislative - aparţine întregii clase politice. Cine-şi permite să arunce la gunoi votul unui popor, va ajunge, mai curând sau mai târziu, în lada de gunoi a istoriei. Şi va răspunde, am convingerea, în faţa noilor legi, mai simple şi mai juste.

Dreptatea trebuie să triumfe în această ţară, chiar dacă unora nu le convine. Politicienii trebuie să înţeleagă că au obligaţia să lucreze în slujba celor care i-au votat.