Parliamentary debates

Domnul Mihai Niţă:

"Ziua minorităţilor naţionale din România"

În fiecare an, la 18 decembrie, în România este sărbătorită Ziua minorităţilor naţionale. La 18 decembrie 1992, Adunarea generală a ONU a adoptat Declaraţia cu privire la drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, etnice, religioase şi lingvistice. Documentul internaţional garantează drepturile minorităţilor, conexe cu apărarea drepturilor omului, fiind semnat de numeroşi lideri ai statelor lumii.

Această zi este sărbătorită de toate cele 20 de minorităţi etnice din ţara noastră. Acestor etnii, ce convieţuiesc din vremuri istorice în armonie cu populaţia autohtonă, li s-au mai adăugat, în ultimii ani, grupuri etnice provenind de pe toate continentele, ca urmare a procesului de migrare şi a deschiderii României spre lumea civilizată, conform normelor democratice ale statelor avansate.

Cu prilejul acestei zile, etniile conlocuitoare organizează, alături de români, evenimente festive în toată ţara. Este vorba de acţiuni culturale, simpozioane, manifestări artistice, cu implicarea instituţiilor administraţiei publice locale şi centrale.

În cursul anului trecut, cei 17 deputaţi aparţinând Grupului Minorităţilor Naţionale au iniţiat un proiect de lege pentru ridicarea la nivel de sărbătoare naţională a acestei tradiţii, proiect care a fost adoptat de către Parlamentul României. De asemenea, unele organizaţii neguvernamentale, Televiziunea Publică şi Societatea de Radiodifuziune includ în program emisiuni dedicate manifestărilor prilejuite de această zi sărbătorească.

De ziua tuturor minorităţilor, vreau să transmit aprecierea mea faţă de imensa bogăţie culturală reprezentată de numeroasele etnii care trăiesc pe teritoriul României. Este evident pentru oricine că valorile fiecărei minorităţi se împletesc în mod fericit cu acelea ale culturii româneşti, formând, împreună, un inestimabil tezaur cultural, transmis, prin acţiuni educaţionale susţinute, celor ce ne vor urma. Numai prin educaţie se poate obţine schimbarea de mentalitate a populaţiei, comunităţile fiind astfel determinate să trăiască în pace şi respect reciproc.

Într-o lume în care ameninţările xenofobiei, şovinismului ori antisemitismului devin tot mai frecvente, respectul pentru diversitate, toleranţă şi dialogul între culturi reprezintă o necesitate majoră. Democraţia nu poate fi autentică decât prin respectarea drepturilor şi libertăţilor oferite de Constituţie tuturor cetăţenilor ţării noastre, în mod egal. Avem în vedere, firesc, şi drepturile persoanelor de etnie română care aparţin filonului cultural românesc, din afara graniţelor României.

România constituie un bun exemplu în privinţa respectării şi garantării drepturilor omului, implicit, minorităţilor etnice, dar acest principiu de drept internaţional nu se aplică în toate ţările lumii, recidive anacronice manifestându-se şi uneori chiar amplificându-se în mai multe zone ale planetei. Este necesar să avem mereu în vedere faptul că epurările etnice din orice timp şi din orice zonă a planetei n-au început dintr-o dată. Greşeala a constat în lipsa de reacţie la primele cazuri primejdioase şi nu mai trebuie repetată.

România, ca ţară care a cunoscut efectele nefaste ale celui de-al Doilea Război Mondial şi care a suportat şi opresiunea regimului comunist, are datoria de a combate orice atitudine extremistă şi prejudecăţile generatoare de antisemitism, rasism, ori xenofobie, interzicând orice formă de discriminare. Numai diferenţa de valoare individuală trebuie să plaseze oamenii pe trepte sociale diferite.

Doresc să vă asigur pe toţi de buna mea credinţă şi să adresez cele mai frumoase gânduri tuturor cetăţenilor României, aparţinând tuturor etniilor, cu acelaşi sentiment fraternal. La mulţi ani, în această zi deosebită, tuturor minorităţilor din România! Să trăim mai departe în pace şi în bună înţelegere!