Parliamentary debates

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Relevanţa strategică a Mării Negre, pentru România, din punctul de vedere al securităţii"

Marea Neagră a reprezentat dintotdeauna un spaţiu geostrategic în ecuaţiile de putere ale diferiţilor actori politici riverani sau neriverani. Aflată la confluenţa unor culturi şi civilizaţii diferite, un spaţiu deopotrivă cu potenţial de contact şi comunicare, Marea Neagră a fost şi este o falie strategică interpusă unor conflicte îngheţate şi a unor proiecte integraţioniste, de aici şi tendinţa unor actori statali de a o sigila şi a o transforma într-un teritoriu propriu.

După sfârşitul Războiului Rece, peisajul geostrategic din zona Mării Negre s-a schimbat, mai ales ca urmare a dinamicii situaţiei militare din bazinul pontic, în urma anexării ilegale a Crimeii. România trebuie să fie în permanenţă atentă şi să aibă un răspuns concret faţă de o reactualizare a dosarului strategic regional. Prăbuşirea URSS şi intrarea unor foste state socialiste în NATO şi UE, cazurile României şi al Bulgariei, a schimbat dinamica la Marea Neagră. Cu toate acestea, situaţia pare a fi dominată de instabilitate.

Dintr-un alt unghi de vedere, Marea Neagră a fost şi este un spaţiu disputat, datorită triadei resurse naturale - potenţial spaţiu de tranzit - state riverane. Punctele cheie de acces în Marea Neagră au rămas aceleaşi dintotdeauna: strâmtorile Bosfor şi Dardanele, Peninsula Crimeea şi gurile Dunării.

Din perspectiva mea, miza pentru România, din punct de vedere energetic, este foarte importantă. Securitatea energetică la Marea Neagră vizează patru dimenisuni pe care România trebuie să le aibă în vedere:

a) Dimensiunea politică - poate fi internă şi externă. În politica internă se urmăreşte armonizarea politicilor naţionale cu cele ale alianţelor, parteneriatelor, uniunilor în care se află diferitele state, alături de dezvoltarea infrastructurilor energetice existente. În plan extern, acţiunile statelor se concentrează pe promovarea intereselor în materie energetică. În cadrul forurilor politico - diplomatice este din ce în ce mai des folosit termenul de diplomaţie a energiei;

b) Dimensiunea economică - are în vedere stabilirea şi respectarea fără excepţii a unui set de reguli clare privind aprovizionarea cu hidrocarburi, diversificarea rutelor şi funcţionarea pieţelor;

c) Dimensiunea geopolitică - se doreşte asigurarea securităţii energetice, prin elaborarea unor planuri, proiecte, legi care să asigure o dezvoltare durabilă pentru toate statele implicate;

d) Dimensiunea politicii de securitate - este o politică distinctă faţă de politica tradiţională, clasică, ce cuprinde pe agenda sa elemente care ţin de domeniul energetic. Se bazează pe colaborarea strânsă şi schimbul de informaţii între diferiţi actori pentru prevenirea unor atacuri asupra infrastructurilor critice energetice.

În concluzie, România reprezintă o punte de legătură, un spaţiu favorabil circulaţiei între Europa de Est şi de Vest între Europa de Nord şi Balcani, între Europa şi Orientul Mijlociu, între Europa şi Asia. Apartenenţa la NATO şi UE creşte responsibilităţile actuale ale României în materie de securitate şi apărare şi nu se limitează doar la apărarea teritoriului naţional. Construcţia noii identităţi europene şi euroatlantice constituie o cerinţă esenţială pentru securitatea naţională a statului român. Din această perspectivă, responsabilităţile României în materie de securitate au implicaţii la nivelul întregii comunităţi euro-atlantice.