Parliamentary debates

Domnul Ştefan Muşoiu:

"Soluţiile necesare perspectivelor configurate de criza energetică şi taxonomia europeană"

Afirmaţiile privind dinamica deosebită a întregii noastre vieţi ca cetăţeni europeni, rezultată din condiţiile provocate de pandemie, pe de o parte, dar şi de schimbările climaterice şi de măsurile care se impun pentru protejarea mediului, pe de altă parte, tind să capete, pe zi ce trece, tot mai multă relevanţă. Trecem prin schimbări foarte rapide şi succesive, fără să cunoaştem exact câte noi astfel de perspective ne aşteaptă, dar nici ce dimensiuni pot căpăta. Din aceste raţionamente, este imperios necesar să ne pregătim cât mai bine, astfel încât să micşorăm din marja neprevăzutului, pe cât este posibil. Deja, dar şi pe baza acestor premise, Comisia Europeană a prezentat, chiar la începutul acestei luni, un act complementar privind taxonomia în domeniul climei. Documentul vizează direct anumite activităţi din sectorul gazelor naturale şi al energiei nucleare din perspectiva atenuării schimbărilor climatice şi a adaptării la acestea.

Ţin nu doar să salut această iniţiativă necesară, venită din partea conducerii Uniunii, ci şi să subliniez nevoia extinderii unei astfel de viziuni complexe, având în vedere insinuarea efectelor crizei energetice în toate celelalte domenii de activitate, cu urmări deloc avantajoase. În linii mari, s-a decis că, pentru ca UE să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050, este nevoie de investiţii private masive. Scopul acestei politici privind taxonomia Uniunii este de ghidare a investiţiilor private către activităţile care sunt necesare pentru atingerea neutralităţii climatice. Dar clasificarea utilizată în cadrul taxonomiei nu va stabili dacă o anumită tehnologie va fi inclusă sau nu în mixul energetic al unui stat membru. Finalitatea sa este de a accelera tranziţia, valorificând toate soluţiile disponibile care ne pot ajuta să ne atingem obiectivele climatice.

În lumina recomandărilor ştiinţifice şi având în vedere progresele tehnologice înregistrate până în prezent, Comisia consideră că investiţiilor private în activităţile din sectorul gazelor naturale şi al energiei nucleare le revine un rol important în procesul de tranziţie. Activităţile din sectorul gazelor naturale şi al energiei nucleare, care au fost selectate, vor fi corelate cu obiectivele urmărite de UE în domeniul climei şi al mediului.

Toate acestea ne vor permite să accelerăm tranziţia către un viitor neutru din punctul de vedere al impactului asupra climei, în care se vor utiliza, în principal, sursele regenerabile de energie şi se va recurge tot mai puţin la cărbune, clasificat drept poluant major. Acest act delegat urmăreşte să sprijine economia UE în procesul de tranziţie energetică, care trebuie să fie justă şi să deschidă calea către un sistem energetic verde, bazat pe surse regenerabile de energie.

Vă reamintesc faptul că Uniunea Europeană s-a angajat să atingă neutralitatea climatică până în 2050 şi de aici rezultă că trebuie să utilizăm toate instrumentele pe care le avem la dispoziţie pentru a ne îndeplini acest obiectiv. Complementar acestui deziderat comunitar, criza energetică va deveni mai distructivă decât pandemia dacă nu vom lua măsuri urgente şi salutare şi, în acelaşi timp, "verzi".

Afirm aceste lucruri având în vedere faptul evident pentru toată lumea, cum că actuala criză energetică va schimba Europa şi modul în care ţările vor alege să îşi asigure resursele. Mai mult, la nivel european, modul de rezolvare a crizei preţurilor la energie va prefigura şi viitorul economic al Uniunii.

Se întrezăreşte, încă din aceste momente, un risc potenţial, dar şi major pentru multe industrii. Nu vorbim în termeni apocaliptici economici, dar acest posibil pericol poate determina relocarea mai multor industrii europene către alte state învecinate Uniunii. Concret, se poate ajunge în situaţia ca unele ţări limitrofe UE să se bucure de creşterea capacităţii lor de producţie în detrimentul economiilor din ţările deja membre.

Dincolo de impactul inflaţionist al crizei energetice, se va vorbi, dacă nu vom implementa măsurile salutare cât mai rapid, şi de o criză umanitară, indiferent de magnitudinea ei, ca rezultat direct al unui proces de pauperizare. Resimţirea creşterii puternice a preţurilor la energie în România este, în principal, rezultată din majorarea exponenţială a preţului certificatelor de emisii în plan extern, dar şi de ponderea internă, nefiresc de mare a energiei tranzacţionate pe piaţa spot (PZU).

Aşadar, toate statele membre, la fel şi România trebuie să adopte măsuri din timp. Şi da, acele decizii cu caracter protecţionist potenţat, de sorginte social-democrată, şi care ne este nouă, tuturor celor de la PSD, tot timpul imputat de către cei care doresc să pună la adăpost de orice pericol strict elitele, şi aşa cu un nivel de bunăstare greu de egalat, trebuie să le aplicăm astfel încât să nu se ajungă la situaţiile critice, pe care orice analist politic sau economic le sesizează lesne încă de pe acum. Fireşte că nu trebuie să dăm curs tuturor enunţurilor emfatice şi panicarde, aruncate în spaţiul public intern doar din dorinţa de a discredita conducerea Finanţelor sau de a anihila actuala coaliţie de guvernare, constituită strict în beneficiul tuturor românilor, dar puţină prudenţă nu le-ar prisosi nici celor care până acum au fost la guvernare şi doar au accentuat criza economică prin lipsa lor de performanţă în gestionarea domeniilor principale, pe care le-au coordonat.

Ca să preîntâmpinăm efecte nocive şi să ne redresăm exponenţial, economia trebuie sprijinită puternic, în beneficiul real al românilor. Şi aceste două noi coordonate sau provocări complexe, respectiv perspectivele configurate de criza energetică şi taxonomia europeană, pot fi considerate decisive pentru ţara noastră pentru a-şi adapta strategia la noile realităţi economice.