Silviu Nicu Macovei
Silviu Nicu Macovei

Sittings of the Chamber of Deputies of March 29, 2022

  • Abstract of the sittings
  • Full-text of the sittings
  • Published in Monitorul Oficial no.47/2022
  • Video in format Flash/IOS Video - Flash & IOS

Sittings of the Chamber of Deputies of March 29, 2022

  1. Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:
  1.52 Silviu Nicu Macovei - declaraţie politică: "Ne vom afla din nou într-un război rece?";

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"Ne vom afla din nou într-un război rece?"

Din ce în ce mai multe voci cu autoritate din zona politicii şi securităţii geostrategice vorbesc despre o nouă fază în care intră omenirea în urma invaziei ruse în Ucraina. Este cert faptul că agresiunea Rusiei a declanşat dinamici politice, economice şi strategice aproape de neconceput în urmă cu mai puţin de un deceniu.

Globalizarea, aşa cum o înţelegem mai ales din punct de vedere economic, pare să fi ajuns la o restructurare majoră şi fundamentală, dacă nu chiar la un final. Sute de mari companii occidentale au reacţionat extrem de rapid şi sensibil la destabilizarea fostei zone de influenţă sovietică şi s-au retras complet, unele doar parţial şi temporar, din Rusia. Acest semnal a fost extrem de puternic, în sensul în care o economie globală nu poate prospera în condiţii de instabilitate a securităţii naţionale şi internaţionale. Acest lucru înseamnă că foarte multe companii puternice occidentale vor începe să îşi minimizeze vulnerabilitatea economică relevată acum de apropierea Chinei de Federaţia Rusă. Reconfigurarea lanţurilor de producţie înseamnă relocarea şi apropierea unităţilor de producţie de ţările în care se află companiile "mamă".

Am atins acest subiect într-o declaraţie politică anterioară, în care subliniam şansa pe care o poate avea România de a profita de această tendinţă de relocare a unităţilor de producţie. Ţara noastră este şi poate deveni mult mai atractivă din acest punct de vedere!

Nu doresc să reiau aici discuţiile, speculaţiile şi argumentaţiile legate de motivele pentru care conducerea de la Kremlin a ales să arunce în aer, chiar la propriu, stabilitatea unei întregi regiuni prin invadarea barbară cu tancuri, nave şi rachete a unei ţări independente. Însă trebuie să constatăm cu toţii faptul că războiul Rusiei în Ucraina, şi mai ales atitudinea ţării agresoare, au condus la reconfigurarea provocărilor de securitate pentru ţările din blocul NATO, cea mai puternică alianţă militară din istoria omenirii.

Dacă globalizarea economică are de suferit, cu consecinţe încă greu de anticipat, din punct de vedere militar pare că lumea se va împărţi din nou în două sfere majore de influenţă, Vest - Est.

Conducerea actuală a Federaţiei Ruse a demonstrat prin acest război că a rămas blocată într-o logică veche de mai bine de 60 de ani, cea a "războiului rece". Incapacitatea Rusiei de a furniza un model politic şi economic atractiv a dus la încercarea disperată de a recăpăta o influenţă regională prin forţa armelor. Nici măcar aici Rusia nu s-a dovedit eficace, astfel încât de la un război "blitz", armata rusă a ajuns blocată şi "nevoită" să atace populaţia civilă. Doar ameninţarea nucleară a rămas ca o garanţie a potenţialului distructiv al unui model ideologic învechit, iar asta aduce în prim plan, din nou, după mai bine de trei decenii, al doilea Război Rece.

Ţara noastră se află, din nou, în punctul de contact a două blocuri ideologice majore. De data aceasta, însă, ne aflăm istoric în cea mai puternică poziţie - suntem membri cu drepturi şi obligaţii depline a NATO. România nu doar că face parte din acest bloc militar, dar a fost un partener strategic de încredere în toate situaţiile sau conflictele în care a intervenit NATO.

Mesajul Alianţei, încă de la primele focuri de armă din Ucraina, a fost de mobilizare, unitate şi forţă în protejarea "fiecărui centimetru de pământ din NATO". Mai mult, Summit-ul NATO din 24 martie a avut o serie de decizii istorice majore pentru întreaga Europa de Est. Cea mai importantă decizie pentru România este legată de înfiinţarea a patru grupuri de luptă multinaţionale suplimentare în regiune - ţara noastră, alături de Bulgaria, Ungaria şi Slovacia.

Această decizie comună a aliaţilor reprezintă concretizarea declaraţiilor de condamnare a invaziei ruse, de atenţionare a comunităţii internaţionale asupra pericolelor de instabilitate şi de sprijin a Ucrainei în lupta ei pentru menţinerea independenţei şi integrităţii teritoriale.

Stimaţi colegi parlamentari, ne aflăm într-un moment regretabil al istoriei, în care, din nou, un grup restrâns de conducători ai Rusiei aruncă în aer stabilitatea şi pacea mondială.

Noi, românii, suntem prinşi încă o dată la graniţa unui război rece pe care nu ni-l dorim şi care nu a adus şi nu va aduce niciodată prosperitate pentru oamenii obişnuiţi. Din fericire, istoria ne-a prins în acest moment în tabăra care a dovedit de-a lungul istoriei că este capabilă să ofere siguranţă, libertate şi bunăstare pentru locuitorii ei - tabăra occidentală, blocul democraţiei.