Parliamentary debates

Domnul Costel Alexe:

În intervenţia mea doresc să vă reţin atenţia cu câteva aspecte referitoare la cel mai important subiect al României, din punctul meu de vedere, în prezent şi pentru următorii ani: situaţia economică a României.

Partidul Naţional Liberal se opune categoric oricărei creşteri de fiscalitate. PNL nu susţine şi nu va susţine nicio măsură de creştere a cotei unice de 16%.

La nivelul conducerii USL a avut loc o discuţie informală, în perspectiva construcţiei bugetului pe 2014, în ceea ce priveşte creşterea veniturilor.

În plan fiscal, Guvernul USL va păstra cota unică. Pentru îndeplinirea obiectivului Guvernului de îmbunătăţire a colectării veniturilor statului, principala preocupare o reprezintă reducerea semnificativă a evaziunii fiscale, şi nicidecum creşterea fiscalităţii.

În prezent, toate structurile implicate în lupta cu evaziunea fiscală îşi concentrează eforturile pe eficientizarea măsurilor administrative şi legislative. Pentru a aduce mai mulţi bani la bugetul de stat avem în vedere o mai bună colectare a veniturilor, şi nicidecum o majorare a taxelor şi impozitelor, iar o mai bună colectare presupune de fapt o povară fiscală mai prietenoasă pentru mediul de afaceri.

Soluţiile pentru creşterea încasărilor şi, implicit, pentru relansarea economiei vizează, printre altele, măsuri de stimulare fiscală şi creare de locuri de muncă.

Din punct de vedere al revizuirii sistemului fiscal, politicile economice liberale au fost identificate încă din 2005 cu introducerea cotei unice de 16%, inclusiv pe dividende. Cota unică reprezintă un apanaj al politicilor de dreapta.

Procesul amplu de reorganizare a ANAF va conduce la îmbunătăţirea colectării veniturilor statului. În prezent, se desfăşoară o reformă a sistemului de administrare, colectare şi de control al veniturilor şi pe măsură ce acest proces va fi implementat, o să fim în măsură să avem o colectare eficientă.

Pe termen mediu şi lung, prosperitatea românilor reclamă o viziune fiscal-bugetară liberală, adică măsuri hotărâte de simplificare fiscală şi, totodată, de stimulare fiscală a mediului de afaceri, a clasei de mijloc şi întreprinzătorilor care creează locuri de muncă şi generează prosperitate şi dezvoltare.

În acest sens, PNL şi-a afirmat hotărât intenţia de a susţine şi promova reducerea CAS cu 3 puncte procentuale, pentru început, care să reafirme interesul antreprenorial pentru investiţii şi creare de locuri de muncă.

Măsurile luate de guvernarea USL au efecte pozitive. Astfel, economia României va creşte cu până la 2% în acest an.

Rezultatele reformelor Guvernului USL încep să se vadă din ce în ce mai mult. Experţii GfK anticipează că economia României va creşte cu până la 2% în acest an şi cu până la 4,3% în perioada 2014-2016.

Creşterea economică este favorizată de un cadru general propice: o datorie naţională redusă, un deficit bugetar de doar 2,5% şi un grad scăzut al ratei şomajului. De altfel, în regiunea centrală a României există zone unde rata şomajului este aproape de zero.

În România, venitul real este în creştere, la fel şi consumul pe anumite categorii de mărfuri. De exemplu, comerţul cu mărfuri nealimentare, cu excepţia carburanţilor, a crescut cu 2% faţă de 2012. Acesta este un semnal clar de înviorare a economiei şi de creştere a nivelului de trai.

Am reformat sectorul formării profesionale, avem o legislaţie nouă în acest sens, care pune accent, în special, pe calificările practice. Acest lucru va acoperi cererea de mână de lucru calificată de pe piaţa muncii, corelându-se astfel ofertele şcolilor de arte şi meserii cu solicitările de personal ale angajatorilor.

În plus, modernizarea legislaţiei în domeniul formării profesionale asigură perspective mai bune de carieră pentru tineri.

Evoluţia României, în perioada guvernării USL, se remarcă şi în datele Eurostat. Potrivit Oficiului European de Statistică, România ocupă locul IV în rândul ţărilor Uniunii Europene, cu cea mai scăzută datorie publică, 38,6% din PIB, după Estonia, Bulgaria şi Luxemburg. La polul opus se situează Grecia (169,1%), Italia (133,3%), Portugalia (131,3%) şi Irlanda (125,7%).