Parliamentary debates

Domnul Ion Diniţă:

"Revizuirea Constituţiei trebuie abordată cu responsabilitate şi maturitate"

Revizuirea Constituţiei reprezintă un proces complex, care ar trebui să preocupe atât pe fiecare demnitar din Parlamentul României, cât şi societatea civilă, cât mai mulţi români, în general. Partidul Conservator şi eu personal, ca deputat de Braşov, susţinem continuarea sistemului cu un Parlament bicameral, însă o decizie privind forma Parlamentului în viitoarea Constituţie va fi luată în funcţie de punctul de vedere al Comisiei de la Veneţia, de la începutul lunii mai. De asemenea, Parlamentul trebuie să identifice o soluţie optimă referitor la noua structură a forului legislativ, având în vedere existenţa a două decizii contradictorii ale Curţii Constituţionale pe acest subiect.

Divergenţele legate de regionalizare şi migraţie politică au dus la consultarea Comisiei de la Veneţia în chestiunea revizuirii legii fundamentale. În opinia mea, problema migraţiei politice şi a trecerii demnitarilor aleşi dintr-un partid în altul ar putea fi tranşată prin soluţia revocării acelora care îşi schimbă partidul în timpul mandatului, după modelul aplicat în cazul primarilor.

În accepţiunea mea, susţin că noul regim al statului trebuie să fie cel de republică parlamentară. Alegerea preşedintelui de către Parlament ar putea reprezenta o soluţie, mai ales dacă ne raportăm la ceea ce s-a întâmplat din 1989 încoace. Soluţia poate fi viabilă în condiţiile în care legiuitorul constituant va fi extrem de atent la modul în care va construi relaţiile de putere dintre Parlament, Guvern şi prim-ministru, având în considerare totodată sistemul electoral şi sistemul de partide din România (actual şi potenţial).

Noua Constituţie mai trebuie să delimiteze foarte clar şi raportul dintre Guvern şi Parlament. Astfel, instituţia delegării legislative şi a angajării răspunderii în faţa Parlamentului trebuie regândite radical, prin introducerea unor dispoziţii constituţionale care să limiteze rolul predominant al executivului în reglementarea relaţiilor sociale din cadrul societăţii. De exemplu, după modelul Constituţiei Franţei, ar putea fi realizată o partajare a competenţelor în domeniul legislativ între Guvern şi Parlament, ceea ce ar conduce la eliminarea practicii contraproductive a adoptării de ordonanţe simple sau de urgenţă. La o eventuală revizuire a Constituţiei ar fi utilă stabilirea unor reguli generale cu privire la tipul de sistem electoral utilizat pentru alegerea membrilor celor două Camere ale Parlamentului, ceea ce ar conduce la stabilizarea sistemului de partide şi la creşterea gradului de predictibilitate cu privire la formarea coaliţiilor legislative şi guvernamentale.

La capitolul Formarea Guvernului, consider că procedura constituirii Executivului presupune atât manifestarea de voinţă a preşedintelui, cât şi a Parlamentului. Exclusiv din perspectiva textului constituţional, rolul preponderent în formarea Guvernului trebuie să îl deţină Parlamentul, care acordă votul de încredere prim-ministrului, listei de miniştri şi programului de guvernare.

În ceea ce priveşte dizolvarea Parlamentului, actuala Constituţie face aproape imposibilă o asemenea situaţie. Propunem regândirea radicală a dizolvării Parlamentului, în special în condiţiile în care Preşedintele României nu va mai fi ales prin votul direct al cetăţenilor, iar rolul preponderent în cadrul Executivului va fi jucat de primul-ministru.

Concluzionând, sunt de părere că politicienii sunt obligaţi să vegheze ca procesul de revizuire a Constituţiei să se desfăşoare cu deplină responsabilitate şi seriozitate, iar implicarea specialiştilor în domeniu trebuie să se ridice deasupra pasiunilor inerente în orice proceduri de asemenea anvergură politică.