Parliamentary debates
Parliamentary debates
Sittings of the Chamber of Deputies of November 19, 2013
- Abstract of the sittings
- Full-text of the sittings
- Published in Monitorul Oficial no.149/2013
Video - Flash & IOS
| You are here:: | Prima pagina > Parliamentary debates > Sittings of the Chamber of Deputies of November 19, 2013 |
Sittings of the Chamber of Deputies of November 19, 2013
| 1. | Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor: | ![]() |
|||
![]() |
1.56 | Gabriel Andronache - declaraţie politică cu subiectul: "15 noiembrie 1987 - sacrificiu şi revoltă"; | ![]() |
||
|
"15 noiembrie 1987 - sacrificiu şi revoltă" Ca braşovean nu pot să uit şi nu am voie să tac atunci când rememorăm revolta anticomunistă din noiembrie 1987. Noaptea de 14 spre 15 noiembrie 1987 reprezintă momentul declanşator al revoltei muncitorilor de la Întreprinderea de Autocamioane "Steagul Roşu" Braşov. Mizeria, frigul, foamea, lipsa energiei electrice şi reducerea salariilor reprezentau elementele care mocneau într-o acumulare din ce în ce mai explozivă. A doua zi, spre prânz, o coloană de manifestanţi, cântând din ce în ce mai tare "Deşteaptă-te, române!" a "atacat" sediul Consiliului Judeţean al PCR. Acestei coloane i s-au alăturat şi alţi braşoveni, mânaţi de aceleaşi idealuri, scandând "Vrem banii înapoi!", "Ajunge, nu mai vrem sa fim minţiţi!", "Hoţii, hoţii!", "Vrem mâncare pentru copii!", "Vrem lumină şi căldură", "Vrem pâine fără cartelă". Încet-încet, protestele s-au acutizat, solicitările pe teme economice fiind înlocuite de scandări anticomuniste "Jos Ceauşescu!", "Jos comunismul!", "Jos cu epoca de aur!", "Jos tiranul!", "Jos dictatorul!". S-a ajuns chiar la distrugeri materiale în "fortăreaţa" comunistă, în special a însemnelor politice. În faţa acestor tulburări fără precedent, conducerea comunistă a trecut la represalii împotriva protestatarilor, catalogaţi drept "huligani", "derbedei", indivizi care reprezentau o "pată pentru colectiv" şi o "ruşine", acţiunea lor fiind considerată "criminală" sau "duşmănoasă". Conducerea întreprinderii a fost schimbată pentru simplul fapt că nu a stopat manifestaţia, iar pentru sutele de participanţi care fuseseră filaţi de către securişti şi identificaţi au urmat anchetele de la Braşov şi, apoi, cele mai dure, de la Bucureşti. În aceste anchete s-au remarcat 22 de anchetatori-torţionari nemiloşi care, prin metode şi atitudini, semănau, până la identificare, cu torţionarii din temniţele comuniste din anii 50-60, Piteşti, Râmnic, Periprava, Jilava, Aiud şi alte temniţe odioase. Ciudat, dar despre aceşti torţionari justiţia încă nu şi-a spus cuvântul. Dezumanizarea arestaţilor era metoda prin care se dorea anihilarea psihică a acestora, se urmărea, de altfel, reeducarea lor în "colective de muncă" pentru vina capitală de a fi trădat clasa muncitoare. Astfel, ei vor presta "muncă corecţională în unităţi socialiste", majoritatea fiind deportaţi în alte regiuni ale ţării, camuflaţi de autorităţi în infractori de drept comun. Revolta braşovenilor a reprezentat o etapă care a făcut legătura între greva minerilor din Valea Jiului din anul 1977 şi Revoluţia din decembrie 1989, adică sfârşitul regimului comunist. Solidaritatea protestatarilor a fost elementul comun al acestor revolte. Ca braşovean trăitor al acelor evenimente consider că trebuie să menţinem vie amintirea celor care, prin orice mijloace, s-au opus regimului comunist. |



