Parliamentary debates

Doamna Simina-Geanina-Daniela Tulbure:

"Femei competente pentru decizii pertinente. Manifest pentru leadershipul feminin"

Leadershipul feminin devine esenţial în contextul actual, în spectrul tuturor fenomenelor pe care societatea contemporană le întâmpină.

Observăm, adesea, aplecarea femeilor către dimensiunea umană a problemelor, către latura umanitară a provocărilor şi evenimentelor. Această orientare se traduce, adesea, într-o dedicare specială faţă de politici sociale, un interes nuanţat alocat problematicilor care vizează drepturile omului. În momentul de faţă, fără o astfel de perspectivă, societatea nu poate parcurge o direcţie sănătoasă.

Conform Eurostat, România, din numărul total de manageri, înregistrează un procent de 34% femei, plasată fiind pe locul 16 la nivelul UE. Totuşi, viaţa publică demonstrează o discrepanţă şi mai solidă. Deşi populaţia României este formată din 51,1% femei, acestea reprezintă doar 17% din numărul total de parlamentari ai României.

Din păcate, politica pumnului în masă a devenit o constantă a vieţii publice româneşti, iar efectele sunt vizibile în termeni generaţionali. Suntem în continuare suprimaţi de către cutumele unui act decizional bazat pe jocuri brute de putere, de măsurare a forţei. Avem, în schimb, la nivel declarativ şi prin strategii naţionale, pierdute prin veşnicele sertare ale instituţiilor noastre, ţeluri ambiţioase privind reforma actului politic.

Cred că, dincolo de politici, legislaţie şi reguli, e necesar, în primul rând, curajul. Desigur, fără cadre de acţiune nu putem progresa, însă fără curaj, iată, nici măcar nu luăm în calcul posibilitatea de a progresa. A numi femei competente şi dedicate în poziţii cheie e un act care pare să fie ameninţător pentru actuala clasă politică şi pentru interesele sale.

Avem exemple, totuşi. Iată, Maia Sandu, preşedintele Republicii Moldova şi Natalia Gavriliţa, prim-ministrul Republicii Moldova, ne demonstrează zilnic, de la modalităţile de organizare a deplasărilor de stat la politicile curajoase pe care le adoptă, orientate spre tineri, educaţie, mediul rural şi alte dimensiuni sociale, că leadershipul feminin e cea mai bună soluţie de a transforma o ţară aflată, vremelnic, la ananghie.

Modele demne de urmat furnizează şi statele nordice, Finlanda şi Suedia fiind conduse, în situaţia curentă, de femei de stat capabile să adopte decizii dintre cele mai dificile într-un context de securitate tensionat, sensibil. Franţa, prin numirea lui Elisabeth Bourne în calitate de prim-ministru, a doua femeie care ocupă această poziţie în istoria recentă a ţării antemenţionate, subliniază ideea că femeile demne de decizii brave şi conştiente de profunzimea fenomenelor sociale trebuie, pentru binele nostru comun, să fie puse în funcţii de căpătâi.

Reiterez ideea că egalitatea de gen şi de şanse în viaţa politică este o condiţie pentru decizii armonioase, reprezentative, ferme şi prospere. Nu ne mai permitem luxul de a nu integra fiecare categorie socio-demografică în procesul politic şi, cu atât mai mult, nu ne mai permitem să ne autoprivăm de dreptul de a beneficia în funcţii publice de reprezentanţi loiali, dedicaţi şi capabili de fapte marcante, precum sunt femeile pe care le-am menţionat anterior.