Parliamentary debates

Domnul Petru Călian:

"Pod peste Prut"

Tensiunile diplomatice dintre România şi Moldova s-au temperat odată cu instalarea regimului democratic la Chişinău. Efortul cetăţenilor moldoveni de a înlătura comunisul arată deschiderea lor spre UE şi, implicit, spre România. E datoria noastră morală de a răspunde cererilor de peste Prut.

În efortul Republicii Moldova de a se apropia de Uniunea Europeană, România şi-a arătat disponibilitatea de a relua şi de a dezvolta relaţiile dintre cele două state. Încă de la instalarea noului guvern la Chişinău s-au făcut progrese substanţiale în demersurile spre integrare. La rândul ei, şi Uniunea Europeană sprijină dezvoltarea acestei ţări, iar un exemplu concret este alocarea sumei de 130 de milioane de euro pentru proiecte comune ale României, Moldovei şi Ucrainei. Pe 25 ianuarie, anul acesta, a avut loc la Bruxelles prima reuniune a grupului de acţiune europeană a Republicii Moldova, copreşedinţi fiind România şi Franţa. Deci sunt destule semnale că la Chişinău s-a produs o clarificare a opţiunii către Uniunea Europeană.

Între România şi Moldova există 12 acorduri bilaterale în curs de negociere, acorduri care la un moment dat au fost îngheţate datorită poziţiei Chişinăului. În prezent, aceste acorduri îşi caută finalitatea astfel încât să se poată crea un cadru juridic moldo-român, care să răspundă cerinţelor europene. Timp de 8 ani, relaţiile diplomatice anevoioase au dus la îndepăratea Moldovei de România şi de ceea ce înseamnă UE, iar revenirea Moldovei, ca stat independent aspirant la UE, reprezintă un lucru îmbucurător pentru cei care istoria le-a furat statutul de român.

Poziţia României este de a sprijini Republica Moldova în mod eficient în procesul de modernizare, în aşa fel încât să ajungă la nivelul ţărilor din Balcanii de Vest, pentru a putea deveni o opţiune în vederea unei integrări în Uniune.

Piatra de temelie în dezvoltarea colaborării noastre cu Moldova a fost pusă deja: s-a anulat sistemul de viză, s-a convenit şi s-a semnat acordul privind micul trafic de frontieră; astfel, până la 31 martie vor fi îndeplinite toate condiţiile tehnice pentru desfăşurarea micului trafic de frontieră în bune condiţii; o altă problemă cu care se confruntau cei care doreau obţinerea cetăţeniei româneşti şi-a găsit soluţionarea: legislaţia a fost modificată astfel încât acordarea cetăţeniei să se facă în termen de maximum cinci luni de la solicitare pentru cei care fac parte din categoria acelora care au pierdut abuziv cetăţenia română şi urmaşii lor până la rudele de rangul trei, iar până la 30 iunie, toate restanţele care provin din dosare depuse în anii 90, începutul anilor 2000, vor fi procesate şi se va acorda cetăţenia celor care îndeplinesc condiţiile.

Trecând la problematica economică, un punct de incidenţă pentru relaţia Republicii Moldova cu România, dar şi cu Uniunea Europeană, este conectarea infrastructurilor - fie că vorbim de infrastructura energetică, fie că vorbim de infrastructura transport gaze sau infrastructura feroviară. Un proiect important face referire la linia electrică de 110 kW, Fălciu-Goteşti. Pe teritoriul României, lucrarea este terminată, 28,3 km, urmând ca până la finele anului 2010 şi partea de peste Prut să-şi găsească finalitate, astfel încât sistemul energetic al Republicii Moldova să fie cuplat cu sistemul energetic al României şi, implicit, cu sistemul energetic european.

Un alt sprijin care merită menţionat este ajutorul oferit de către ţara noastră la începutul acestui an: 500.000 doze de vaccin împotriva gripei porcine a fost livrat gratuit Moldovei.

Nu în ultimul rând, România a decis să acorde un sprijin financiar nerambursabil pentru Republica Moldova, derulabil în patru ani, 2010-2013, inclusiv, în valoare de 100 de milioane de euro, bani care pot fi alocaţi în patru tranşe anuale - în fiecare an câte 25 de milioane de euro - destinaţi proiectelor de infrastructură în educaţie, modernizării şcolilor, cu precădere, şi proiectelor de infrastructură de importanţă locală, la nivel de administraţii locale.

Am sprijinit Serbia în demersurile sale pentru integrarea în UE, la fel putem face şi pentru Moldova. În pofida faptului că suntem două state independente, la rădăcini stă acelaşi sânge, aceeaşi cultură, aceeaşi identitate, aceeaşi limbă.

Singurul obiectiv al nostru este ca Republica Moldova să fie un stat membru al Uniunii Europene, pentru ca acolo toţi românii să poată circula liber şi să-şi păstreze valorile culturale şi istorice. România a fost primul stat care a recunoscut independenţa Moldovei în anul 1991, chiar dacă realitatea istorică vorbeşte de un singur popor.

Agitaţia de pe scena politică internaţională este alimentată de diferite poziţii apărute în presă despre o eventuală unire a Moldovei cu România. Cuvântul "unire" e greu de înţeles în contextul secolului XXI. Nu e nevoie de vreo bătălie pentru a recuceri un teritoriu. Faptul că Moldova va face parte din familia europeană este echivalentul unei uniri istorice în variantă contemporană.