Mircea Duşa
Mircea Duşa

Sittings of the Chamber of Deputies of September 21, 2010

  • Abstract of the sittings
  • Full-text of the sittings
  • Video in format Flash/IOS Video - Flash & IOS

Sittings of the Chamber of Deputies of September 21, 2010

  1. Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:
  1.57 Mircea Duşa - declaraţie politică cu tema "Legea privind sistemul unitar de pensii publice - o lege nedreaptă";

 

Domnul Mircea Duşa:

"Legea privind sistemul unitar de pensii publice - o lege nedreaptă"

Legea privind sistemul unitar de pensii publice, adoptată săptămâna trecută de plenul Camerei Deputaţilor, este o lege nedreaptă, care nu ţine seama de realităţile sociale şi demografice ale României. Potrivit actului normativ, vârsta de pensionare va fi, începând cu anul 2030, de 65 de ani. Deşi opoziţia a propus o vârsta de pensionare diferită pentru femei, de 63 de ani (amendament care a fost votat în şedinţa de comisie), partidele de la putere şi-au făcut datoria şi au trecut forma cerută de Guvern. Din păcate, cei care au votat au ţinut cont doar de ordinele venite de la Palatul Victoria şi de la Cotroceni. Realităţile demografice ale României sunt cu totul diferite, stimaţi guvernanţi!

Cel mai des invocat argument pentru creşterea vârstei de pensionare este că aceasta este o măsură luată în toate ţările europene. Din punctual nostru de vedere, acest argument este invocat în mod greşit. Ceea ce trebuie să stea la baza unor astfel de reglementări sunt factori precum speranţa de viaţă, condiţiile de muncă în decursul anilor, nivelul salarizării, nivelul de trai etc. Studiile demografice relevă o realitate constantă pentru ţara noastră. Speranţa de viaţă este cu mult mai mică decât cea din Germania, Marea Britanie sau orice altă ţară cu un nivel de dezvoltare ridicat, cu o piaţă a muncii extrem de flexibilă. O ţară cu o economie dezvoltată şi un nivel de trai crescut îşi permite să stabilească vârste de pensionare de 65 de ani. Acest lucru nu este valabil în cazul României. În ceea ce priveşte femeile, condiţiile de viaţă, sociale şi de muncă ale acestora, comparativ cu cele ale femeilor din statele membre ale Uniunii Europene, sunt diferite şi nu se ridică la nivelul celor din ţările cu economii solide cum sunt Germania, Anglia, Franţa, ţările nordice etc.

Guvernanţii manifestă în mod constant îngrijorare faţă de creşterea deficitului la bugetul de pensii şi prezintă acest fapt drept principalul motiv pentru care e nevoie de o vârstă de pensionare de 65 de ani. În acelaşi timp, ei comit şi o eroare care duce tocmai la creşterea acestui deficit: introducerea în sistemul public de pensii a pensiilor ocupaţionale. În mod categoric, noua lege nu ţine seama de contribuţiile diferenţiate pe care unele categorii profesionale le au la sistemul de pensii. Abordarea Guvernului este una egalitaristă, dar mai grave decât acest egalitarism sunt ajustarea pensiilor şi uniformizarea lor în jos.

În încheiere doresc să precizez faptul că invocarea şi preluarea prevederilor europene referitoare la vârsta de pensionare este forţată pentru că stabilirea vârstei ieşirii la pensie este atributul instituţiilor legiuitoare naţionale, directivele UE neputând aduce atingere dispoziţiilor naţionale. Legea pensiilor este fundamentală pentru societatea românească, cu implicaţii deosebite asupra generaţiilor actuale şi viitoare ale României. De aceea, ea trebuie abordată cu profesionism şi nu trebuie să intre sub incidenţa unor situaţii conjuncturale sau să fie impusă de dificultăţi bugetare.