Parliamentary debates

Domnul Mihăiţă Găină:

"Bugetul - în dezbaterea Parlamentului României (ianuarie 2013)"

Este momentul potrivit pentru o caracterizare obiectivă a bugetului de stat pentru 2013. S-au spus deja multe despre acest buget, deşi el este încă în stare de proiect. Având acum în vedere propunerile înaintate de Guvern Parlamentului, amendamentele colegilor din opoziţie şi unele atitudini critice faţă de cum arată acest document, doresc, în cele ce urmează, să dezvolt punctul de vedere exprimat imediat după ce primul-ministru a prezentat într-o conferinţă de presă principalele date şi priorităţi bugetare.

Aşa cum afirmam şi zilele trecute la discutarea în comisii, pentru prima dată după mulţi ani, Guvernul propune un buget prudent. Se poate susţine această apreciere prin procentul modest, dar realist, de creştere economică. S-a vorbit despre un procent mai optimist de o creştere de 2%, apoi de 1,8%, iar proiectul a fost înaintat cu un plus de 1,6% din PIB. Am folosit şi eu expresia după mulţi ani, aşa cum au folosit-o şi alţi colegi şi comentatori, deoarece ne amintim că la discutarea proiectului de anul trecut se avansau cifre de creştere cu totul nerealiste, de 3%, şi abia s-a realizat 1%, iar în anii şi mai din urmă cifrele de creştere au tot fost ajustate în jos, pentru că de fiecare dată se pornea de la premise mincinoase. Acum ne propunem un 1,6% prudent, şi dacă realizăm 2%, cu atât mai bine, decât să promitem că realizăm 5% şi cu trecerea timpului să vedem că ne-am înşelat.

După mulţi ani ni se propune un proiect de buget corect şi echitabil. Este un buget corect pentru că se bazează pe ceea ce poate economia şi societatea romanească în conjunctura prezentă, internă, europeană şi internaţională. Multe din statele Uniunii Europene, şi chiar uniunea în ansamblu, se află încă sub managementul de criză. Este corect să spui cetăţenilor care sunt estimările privind veniturile la buget care se pot colecta cu mijloacele legale şi umane pe care le avem la dispoziţie şi că nu este bine să ne îndatorăm peste cele 3 miliarde de euro prevăzute în proiect, pentru a nu îngreuna sarcina generaţiilor viitoare. Trebuie să fim corecţi şi faţă de cei care vin după noi şi care vor trebui să plătească datoriile angajate de guvernele noastre.

Este un buget echitabil deoarece în repartizarea cheltuielilor s-a ţinut cont de toate cerinţele stringente ale societăţii româneşti în anul 2013 şi mai ales pentru că respectă priorităţile investiţionale privind dezvoltarea infrastructurii, a agriculturii şi de cofinanţare a proiectelor realizate cu fonduri europene. Este remarcabil faptul că sumele alocate din buget pentru cofinanţarea proiectelor cu fonduri europene sunt cu 400% mai mari decât cele cheltuite în anul 2012. Aceasta şi din cauza faptului că anul 2012 a fost unul dintre cei mai slabi în accesarea banilor veniţi de la Uniunea Europeană.

Este de apreciat modul transparent în care s-a lucrat la elaborarea şi prezentarea bugetului. Încă din luna septembrie 2012 Guvernul Ponta I a precizat că, nefiind un guvern rezultat din alegeri, ar fi incorect ca înaintea alegerilor din 9 decembrie să se elaboreze şi să se adopte un buget cu prevederi anuale şi multianuale, să punem în faţa faptului împlinit viitorul guvern şi viitorul Parlament. Însă pe tot acest parcurs s-a lucrat la proiecţia bugetară pentru 2013 şi cu unele prognoze pentru anii următori, aşa încât statul a funcţionat în ianuarie 2013 cu un buget echivalent celui din anul precedent, şi după alegeri s-a venit operativ cu proiectul pentru 2013 pe care-l discutăm şi-l vom adopta în aceste zile.

A fost o noutate în acest an prezentarea transparentă a bugetului pentru 2013 printr-o practică apreciată. Este practica inaugurată de premier şi de ministrul finanţelor şi al bugetului, de a prezenta datele esenţiale ale proiectului de buget mai întâi în faţa cetăţenilor, a naţiunii, printr-o conferinţă de presă de câteva ore, ceea ce a dat posibilitatea unei largi cunoaşteri şi dezbateri publice asupra principalelor prevederi bugetare, şi abia apoi proiectul a fost trimis Parlamentului pentru dezbatere, amendare şi adoptare.

Transparenţa bugetului se mai relevă şi în faptul că toate sumele alocate au o destinaţie concretă, fundamentată pe legile în vigoare, şi că nu există bani dosiţi pentru mită politică sau alte cauze, prin tot felul de fonduri aflate la discreţia ordonatorilor de credite, aşa cum se practica în anii trecuţi.

Publicarea şi accesarea datelor proiectului de buget pe internet este o altă măsură de transparentizare a informaţiilor de interes public, ceea ce pentru prima dată oferă condiţii reale de cunoaştere şi de participare a cetăţenilor, a specialiştilor şi a organizaţiilor interesate de actul de bună guvernare.

Multe discuţii a suscitat aprecierea după care se poate vorbi de un buget de stagnare sau de creştere. După părerea mea, avem de-a face cu un buget cu premise pentru creştere şi dezvoltare. În sfârşit, nu mai vorbim de un buget de austeritate, bazat pe tăieri de salarii, pensii, ajutoare şi prestaţii sociale, investiţii. Este însă de apreciat disciplina financiar-bugetară care stă la baza proiectului şi a voinţei de guvernare în concordanţă cu acesta, exprimată de cei care ne-au prezentat bugetul pentru 2013. Bine prioritizate şi urmărite în execuţie, cu cele aproape 8 miliarde de euro pentru investiţii din fonduri bugetare interne şi europene, se poate realiza o creştere economică în limitele prevăzute de proiectul de buget, şi chiar peste acestea. În rândul economiştilor există convingerea că şi cu mai puţin se poate realiza mai mult dacă ştim să administrăm bine resursele.

Există motive de optimism ponderat şi de încredere că economia şi societatea românească şi-au găsit acel concurs de împrejurări care să le conducă spre un curs de progres şi bunăstare. Când spun aceasta am în vedere o serie de argumente printre care menţionez: după mulţi ani avem mecanisme consolidate de a face faţă şocurilor interne sau externe, ne bucurăm de o încredere politică satisfăcătoare în actuala guvernare, care vine cu soluţii concrete pentru absorbţia radical mai bună a fondurilor europene, creşterea colectării şi reducerea evaziunii fiscale, un început de fiscalizare a agriculturii, dispunem de o marjă de mişcare financiară consolidată a statului, dobânzi în scădere la împrumuturi, rezerve valutare adunate în timp la BNR şi, după cum s-a văzut în ultimele săptămâni, moneda noastră, leul, se apreciază, chiar dacă urmare a unor conjuncturi favorabile.