Parliamentary debates

Domnul Daniel Iane:

Vreau să vă supun atenţiei câteva elemente din "Agenda digitală pentru Europa 2020" care are ca principal obiectiv o mai bună exploatare a potenţialului tehnologiei informaţiei şi comunicării, proiect prin care putem crea premisele optime inovării, creşterii economice sustenabile şi ale progresului.

O piaţă digitală unică pentru Europa înseamnă, din punctul meu de vedere, un context favorabil pentru creşterea economică inteligentă şi durabilă la nivel european, implicit, şi în România. Armonizarea serviciilor digitale la nivel european urmăreşte să sporească interoperabilitatea, să impună un standard european, să consolideze încrederea cetăţenilor europeni în serviciile online.

"Agenda digitală pentru Europa 2020" este un proiect măreţ care dacă va fi transpus în realitate va fi o realizare esenţială pentru dezvoltarea ţărilor Uniunii Europene şi a întregii Europe. Cei mai mulţi specialişti în IT, conform unor statistici oficiale, sunt în Europa. România excelează din punct de vedere al specialiştilor în domeniul IT, suntem chiar pe primul loc în Europa la acest capitol şi pe locul şase la nivel mondial. Acest fapt ne oferă încredere că putem aduce cu succes agenda digitală în România.

Vreau să punctez trei lucruri care sunt primordiale pentru reuşita acestui proiect european în România: creşterea gradului de alfabetizare digitală, dezvoltarea infrastructurii necesare răspândirii accesului la internet şi în zona rurală sau în zonele puţin mai greu accesibile, cum ar fi anumite zone montane, şi oprirea exodului de IT-işti români.

Internetul face parte din viaţa cotidiană a multor cetăţeni europeni. În ţările aflate sub standardele europene, din anumite puncte de vedere, gradul de alfabetizare digitală este foarte mic, iar acest lucru este valabil şi în cazul României. Comisia Europeană a înţeles să prioritizeze alfabetizarea digitală şi dezvoltarea competenţelor TIC prin finanţarea unor programe în acest sens, dedicate cetăţenilor europeni.

România ocupă unul din ultimele locuri în Europa la gradul de răspândire a Internetului broadband. Doar 14% din populaţie au acces la internet, deşi preţul abonamentelor de internet este destul de mic în comparaţie cu celelalte ţări europene. Românii trebuie să dispună de internet rapid şi ultrarapid, accesibil tuturor şi puţin costisitor, iar finanţările europene pentru investiţiile în internet de bandă largă sunt principala soluţie.

În industria IT din România regăsim acelaşi fenomen ca cel din sănătate sau din educaţie, şi anume: "exodul creierelor". Cei mai buni IT-işti ai noştri preferă să plece pentru o viaţă mai bună, pentru un câştig salarial conform cu pregătirea lor. În România există ingineri şi programatori foarte valoroşi. Acest segment poate fi caracterizat drept un mix între creativitate şi inteligenţă, profesionalism şi o structură care poate elabora oricând proiecte sigure şi sustenabile pe termen lung, iar "Agenda digitală pentru Europa 2020" este un astfel de proiect, ce poate fi implementat cu ajutorul celor mai buni IT-işti români.

Prin "Agenda digitală pentru Europa 2020", Comisia Europeană încearcă să exploateze la maximum potenţialul social şi economic al internetului. Fie că vorbim de afaceri, muncă, timp liber sau comunicarea cu alţi cetăţeni, internetul poate să sporească calitatea şi rapiditatea serviciilor oferite de întreprinderi şi să sporească calitatea vieţii cetăţenilor.

Industria IT şi o agendă digitală europeană poate să ajute statul român. Interconectarea bazelor de date pentru tot ce înseamnă sectorul social sau economic poate fi o realizare care să contribuie la îmbunătăţirea semnificativă a relaţiei dintre cetăţean şi stat, sau alte instituţii naţionale sau europene, prin digitalizarea serviciilor. Totul poate fi făcut mai repede, cu mult mai puţin efort şi mai sigur, erorile umane produse de diferiţi funcţionari pot fi remediate printr-o agendă digitală europeană.