Mihai Niţă
Mihai Niţă

Sittings of the Chamber of Deputies of May 23, 2018

  • Abstract of the sittings
  • Full-text of the sittings
  • Published in Monitorul Oficial no.86/2018
  • Video in format Flash/IOS Video - Flash & IOS

Sittings of the Chamber of Deputies of May 23, 2018

  1. Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:
  1.57 Mihai Niţă - declaraţie politică: "Coloana fără de sfârşit a învrăjbirii noastre";

Domnul Mihai Niţă:

"Coloana fără de sfârşit a învrăjbirii noastre"

Sărbătorim, anul acesta, Centenarul Marii Unirii, o sută de ani de când aproape toţi românii s-au reunit ca naţiune de sine stătătoare pe pământul moştenit de la străbuni, pământ păstrat şi apărat de multe generaţii chiar cu preţul vieţii, atunci când n-a mai fost altă cale. Pentru continuitatea şi dăinuirea neamului românesc, înaintaşii, pe care-i omagiem oficial an de an, au plătit cu suferinţă şi umilinţe de neimaginat, lăsându-ne o avere nepreţuită, pe care, azi, unii dintre concetăţeni o batjocoresc prin indiferenţă şi laşitate sau prin teribilă voracitate. Tocmai în acest an, de două ori jubiliar, când ar trebui să ne bucurăm împreună, când ar trebui să dăm un semnal cât mai puternic în privinţa unităţii naţionale, prin manifestări de consens şi armonie socială, ne aflăm într-o situaţie ce nu se potriveşte nicidecum cu spiritul marii sărbători.

Capete găunoase ale unor înalţi demnitari ai statului, înfierbântate de setea şi de lăcomia puterii, şi-au găsit momentul să pângărească o sărbătoare marcantă pentru istoria naţională, a cărei însemnătate copleşitoare nu le poate atinge sufletele deşarte sau, poate, vândute la străini. Presa vuieşte necontenit, hiperbolizant, cu declaraţii ameninţătoare, cu scenarii a căror grozăvie inflamează tot mai mult opinia publică. Se vorbeşte frecvent despre un război total. Asta vrem noi, românii, la împlinirea unui secol de la Unire?

Îşi mai amintesc iniţiatorii unor astfel de conflicte politice cum au ajuns la înălţimea funcţiilor pe care le deţin şi de unde perorează emfatic, alimentând o stare tensionată în rândul populaţiei? S-au gândit, oare, să ţină cont şi de opinia cetăţenilor, aşa cum o fac în timpul campaniilor electorale? Se tem ei, măcar pentru o clipă, că atitudinea lor belicoasă de azi se va întoarce precum bumerangul în viitoarele competiţii electorale, când vor fi nevoiţi a se confrunta cu opinia electorilor? Măcar pentru acest motiv, s-ar putea abţine de la escaladarea tensiunilor pe care le-au provocat?

Ca demnitar onest faţă de alegătorii pe care-i reprezint în Parlament şi ale căror aşteptări şi trebuinţe pretind că le cunosc bine, mizez pe înţelepciunea poporului, cu speranţa că nu vor fi mulţi cei care se vor lăsa antrenaţi în avalanşa periculoasă în care vor să-i atragă unii lefegii amnezici ai statului, care nu mai ştiu nici de unde au plecat, nici ce au promis sau ce au jurat când au fost puşi în funcţii. Prin apucăturile paranoide la care se dedau acum, ei speră să-i poată folosi pe naivii sau pe iudele care li se alătură, pentru a distruge ţara în numele poporului. Gravă eroare să confunde poporul cu un grup mai mare sau mai mic de ciraci obedienţi!

Am credinţa că, asemenea coloanei nesfârşite a marelui Brâncuşi, operă simbolică ce străpunge bolta cerească şi care ne aminteşte mereu de continuitatea noastră pe străvechile meleaguri, poporul se va menţine puternic, unit, bine prins în rădăcinile sale istorice şi străjuind nemărginirea devenirii naţionale. Prin eforturi conjugate, românii vor frânge, până la urmă, coloana fără sfârşit a învrăjbirii naţionale, dacă nu cumva o fi vorba de vreo coloană a V-a, despre care se va afla cu certitudine dacă există cu adevărat.