Parliamentary debates

Domnul Radu Zlati:

Declaraţie politică: "USL trebuie să respingă proiectul de lege privitor la Roşia Montană".

Obţinerea, în urma unor alegeri democratice, a unui scor electoral în jur de 70% permite USL să legifereze fără a se teme de Opoziţia parlamentară. Totuşi, chiar şi o astfel de majoritate nu poate permite partidului sau partidelor care au obţinut-o să uite de propriul lor trecut în ceea ce priveşte o anume tematică.

De aceea fac apel la memoria hârtiilor, pentru a revedea în timp poziţia USL faţă de problematica Roşiei montane.

Astfel în Viziunea sa despre Mediu, USL preciza în legătură cu Roşia Montană:

"(2) Realizarea unei evaluări independente cu privire la beneficiile şi costurile implicate pentru statul român, în ce priveşte crearea locurilor de muncă, rolul şi poziţia părţii române, precum şi beneficiile financiare reale. Reindustrializarea şi crearea de locuri de muncă reprezintă o prioritate pentru USL, dar cu o analiză corectă şi transparentă a costurilor şi beneficiilor pe termen mediu si lung.

(3) Realizarea unei analize independente cu privire la interesele reale ale persoanelor şi companiilor care vor să investească la Roşia Montană. Trebuie clarificat acţionariatul şi conducerea executivă a acestor companii, destinaţia fondurilor de promovare ale acestui proiect, atât în zona societăţii civile cât şi în zona politică. Această analiză trebuie să cuprindă şi o evaluare a modului în care s-au tranzacţionat acţiunile privind acest proiect la bursele externe şi în ce măsură persoane care au influenţat deciziile oficiale au luat parte şi la speculaţiile bursiere.

(4) Considerarea în luarea deciziilor a rezoluţiei Parlamentului European cu privire la interzicerea exploatărilor cu cianuri pe teritoriul UE.

(5) Considerarea în luarea deciziilor a lecţiilor grave ale trecutului recent, precum catastrofa ecologică generată de exploatarea similară de la Baia Mare, din anul 2000. Astfel de cazuri nu este permis a se mai repeta.

(6) Respectarea dreptului de proprietate, prin susţinerea de către USL a amendamentelor la proiectul "Legii minelor", în aşa fel încât acestea să nu se aplice în cazul exploatării de la Roşia Montană. USL nu susţine demararea exploatării aurului la Roşia Montană fără îndeplinirea acestor condiţii şi răspunsul la întrebările ridicate. USL consideră obligatorie o dezbatere serioasă asupra proiectului în Parlamentul României. USL sprijină demersurile societăţii civile privind consultarea populaţiei asupra proiectului, în ansamblu sau prin referendum conform articolului 74 din Constituţie."

De asemenea, Programul de guvernare al USL din 2012 cuprindea următorul paragraf: "Având în vedere preocuparea publică privind cazul Roşia Montană, Guvernul va reanaliza în mod transparent şi pe bază de dialog deschis şi democratic situaţia existentă, astfel încât deciziile să fie în acord cu interesul naţional, protecţia mediului şi legislaţia europeană."

În contextul generat de asemenea poziţii politice, nu pot decât să salut decizia Guvernului USL de a trimite în faţa Parlamentului proiectul privitor la exploatarea Roşia Montană.

Dar între momentul declaraţiilor şi momentul înaintării proiectului de lege către Parlament, nu s-a realizat evaluarea independentă solicitată de către USL în 2012; nu s-au analizat de către o organizaţie independentă destinaţia fondurilor de promovare ale acestui proiect, atât în zona societăţii civile cât şi in zona politică; nu s-au luat în considerare accidentele care au implicat exploatări de tip similar, aşa cum demonstrez mai jos luând în discuţie prevederile legii în privinţa măsurilor de ecologizare.

Totodată, nu pot să nu observ că proiectul, în forma sa actuală, prezintă o serie de prevederi care, în parte sau privite global, fac din lege, odată aprobată, un monstru juridic prin care statul creează o stare de excepţionalitate în favoarea unei corporaţii. Dintre multele exemple care îmi întăresc spusele, citez doar câteva din presa românească:

• RMGC poate deveni proprietarul sau concesionarul oricărui imobil necesar exploatării miniere din perimetrul minier Roşia Montană asupra căruia statul român şi/sau unităţile administrativ teritoriale deţin un drept de proprietate publică sau privată. Totul în numai 45 de zile de la solicitare şi fără nicio licitaţie publică (Art. 4 pct. 7).
• Actele premergătoare (procedurile, avizele etc.) obţinute de RMGC în vederea emiterii autorizaţiilor finale nu au termen de valabilitate. Ele produc efecte ad infinitum et ultra, putând fi folosite oricând pentru legitimarea autorizaţiei finale. (Art. 4 pct. 9 lit.b) şi pct. 10)
• În timp ce în condiţiile Legii minelor, art. 22, oricărei companii miniere i se autorizează începerea activităţilor miniere prevăzute în licenţa în termen de 180 de zile de la depunerea documentaţiei şi pe baza depunerii garanţiei financiare integrale pentru refacerea mediului, RMGC obţine aceasta autorizare în maximum 30 de zile şi pe baza depunerii garanţiei financiare pe numai un an din întreaga durată a exploatării (Art. 4 pct. 12).
• Perimetrul licenţei RMGC nu are limite fixe. Agenţia Naţională de Resurse Minerale are obligaţia de a-l reconfigura oricând la cererea RMGC, în afara oricărei proceduri de reglementare (Art. 4 pct. 13)
• RMGC este reprezentantul desemnat al statului român în procedura de expropriere a terenurilor necesare exploatării miniere (Art. 5 pct. II.2)
• RMGC va obţine direct de la Ministerul Economiei dreptul de concesiune asupra imobilelor expropriate din perimetrul exploatării miniere pentru o durată de 49 ani, fără a fi necesară înscrierea în cartea funciară (Art. 5 pct. II.2).
• Dacă în condiţiile Legii minelor 85/2003, licenţa de exploatare se acorda pentru maximum 20 de ani, cu drept de prelungire pe perioade succesive de cate 5 ani, licenţa RMGC se poate prelungi pe perioade de până la 20 de ani, la nesfârşit. (Art. 5 pct. II.2)
• În timp ce potrivit Hotărârii de Guvern nr. 1076/2004, Legii nr. 350/2001 şi Ordinului ministrului mediului nr.117/2 februarie 2006, acordul de mediu pentru autorizaţia de construire se poate elibera numai după deţinerea avizului de mediu pentru planul de urbanism aferent, RMGC îl poate obţine şi concomitent şi înaintea avizului de mediu pentru planul de urbanism.
• În timp ce orice autorizaţie de construire are o perioadă de valabilitate de cel mult 12 luni de la data emiterii, interval în care solicitantul este obligat să înceapă lucrările (potrivit Legii nr. 50/1991, Art. 7 pct. 5), RMGC poate începe lucrările în termen de 36 de luni de la data emiterii autorizaţiei de construire, autorizaţia sa fiind valabilă oricât.
• RMGC poate include în intravilanul localităţii terenurile forestiere aflate în perimetrul minier şi poate dobândi proprietatea unor terenuri aflate în perimetrul minier fără respectarea dreptului de preempţiune al statului la cumpărarea de păduri care constituie enclave în fondul forestier proprietate publica a statului sau sunt limitrofe acestuia, la preţ şi în condiţii egale.
• RMGC poate desfăşura lucrări miniere pe acele terenuri pe care Legea minelor, art. 11, interzice strict desfăşurarea oricărei activitatea miniere - terenurile pe care sunt amplasate monumente istorice, culturale, religioase, situri arheologice de interes deosebit, rezervaţii naturale, zonele de protecţie sanitară şi perimetrele de protecţie hidrogeologică ale surselor de alimentare cu apă.
• RMGC nu are obligaţia să obţină certificate de descărcare de sarcina arheologică pentru zonele cu patrimoniu arheologic reperat.
• Multe dintre prevederile legii pe care le consider aberante ar putea fi corectate prin munca colegilor noştri în comisii sau plen.

Rămâne faptul că prin exploatarea de la Roşia Montană:

• apare exploatare întinsă pe (cel puţin) 2000 ha;
• apare un lac de decantare de 600 de hectare, care va reprezenta un risc permanent pentru viaţa a peste 6000 de persoane;
• dispar 4 masive muntoase, 2064 de proprietăţi, 975 case (dintre care 41 de patrimoniu), 7 biserici, 11 cimitire strămutate, 2 monumente ale naturii, 27 de arii naturale;
• vor fi folosite în 16 ani de exploatare circa 240.000 tone de cianură, în contextul în care RMGC alocă doar puţin peste 100 milioane euro pentru lucrări de ecologizare (comparativ, pentru o mină de aceeaşi mărime şi structură se cheltuiesc în SUA miliarde de euro). Şi aceasta în condiţiile în care în legea specială pentru exploatarea Roşiei Montane statul român renunţă la garanţiile cerute în mod normal pentru o astfel de exploatare - riscăm ca în cazul unui "accident" întâmplat firmei constructoare (de tipul falimentului, de pildă), statul român să fie obligat să efectueze pe spezele proprii lucrările de ecologizare, în valoare de miliarde de euro - adică întreg câştigul rezultat în urma exploatării.

Din toate aceste considerente, consider că deputaţii USL ar trebui să respingă proiectul la care această declaraţie politică face referire.