Parliamentary debates

Domnul Dorel Covaci:

"Importanţa ordonanţei prin care aleşii locali şi judeţeni pot opta pentru apartenenţa politică"

Guvernul a aprobat pe data de 28 august Ordonanţa de urgenţă prin care primarii, preşedinţii consiliilor judeţene, consilierii locali, cei judeţeni şi candidaţii declaraţi supleanţi vor avea la dispoziţie 45 de zile pentru a-şi exprima în scris opţiunea cu privire la partidul politic din care doresc să facă parte, fără a-şi pierde calitatea dobândită în urma alegerilor. Acest demers este similar celui iniţiat de Alianţa DA, în 2006 mai exact, de partidele politice care formează acum Alianţa Creştin Liberală.

Raţiunea emiterii acestei ordonanţe o constituie multitudinea solicitărilor aleşilor locali şi judeţeni, care au semnalat existenţa unor probleme generalizate în teritoriu, de instabilitate în administraţia locală, datorată apariţiei unor noi partide pe eşichierul politic, dezmembrării unor alianţe şi constituirii altora noi.

Odată cu ruperea USL, apariţia PMP, PLR şi a Alianţei ACL, mulţi aleşi din teritoriu au început să susţină public un alt partid decât cel pe listele căruia au candidat sau, în prezent, afiliaţi unui partid aflat în opoziţie, au dorit să rămână loiali programului politic USL, pe care şi l-au asumat la alegeri şi care le-a adus votul cetăţenilor. Din nefericire, aceste decizii le-a atras ameninţări din partea conducerii partidului sau chiar retragerea sprijinului politic. În Colegiul nr. 9 Timiş, în localităţile Săcălaz, Sacoşu Turcesc şi Teremia Mare, mi-au fost semnalate astfel de cazuri, de primari şi consilieri locali ai PNL (acum divizat în Alianţa Creştin Liberală şi Partidul Liberal Reformator), ajunşi pe lista neagră a propriului partid, tocmai datorită acestor considerente. Aceste cazuri generează blocaje la nivel de administraţii locale şi judeţene, probleme în obţinerea majorităţilor în consilii sau chiar procese în instanţă, datorită unor situaţii complicate, în care, din diverse motive, unii consilieri aleşi pe lista comună a fostului USL au părăsit funcţiile, iar locurile au rămas vacante, întrucât nu se ştie dacă ar trebui să le urmeze un supleant din acelaşi partid cu cel care a părăsit funcţia sau următorul pe lista fostului USL.

În prezent, autorităţile administraţiei publice locale se confruntă cu disfuncţionalităţi, ca urmare a reorganizării unor partide, alianţe politice sau alianţe electorale. Legislaţia în vigoare nu oferă soluţii clare în cazul rupturilor politice, apărute pe parcursul mandatului autorităţilor locale, pentru a contracara efectele negative asupra continuităţii şi stabilităţii activităţii autorităţilor locale, manifestate în dauna satisfacerii nevoilor comunităţilor.

Aceste situaţii trebuie clarificate într-un timp cât mai scurt, mai ales că la sfârşitul anului trebuie să înceapă sesiunile de depunere de proiecte de finanţare europeană pentru administraţiile publice. Sunt acte care trebuie adoptate în consilii, sunt investiţii care trebuie să-şi găsească finanţarea, iar pericolul blocajelor instituţionale şi chiar financiare trebuie anihilat, în interesul comunităţilor locale! Foarte mulţi aleşi locali au candidat din partea unor partide, cu o anumită orientare politică, dar, în prezent, activează în altele. Este necesar ca cei în cauză să poată decide, în mod democratic, dacă respectă deciziile radicale, luate la nivel central, care i-au propulsat în alte tabere, fără a fi consultaţi, sau dacă aleg să respecte dorinţa cetăţenilor, exprimată prin vot.