Parliamentary debates

Doamna Anişoara Radu:

"27 martie - un eveniment, mai multe istorii"

Ieri s-au împlinit 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu Regatul României, un eveniment care a pus bazele constituirii României Mari.

În anul Centenarului, acest eveniment nu are doar o simplă valoare istorică, ci evocă o năzuinţă neabătută a poporului român, de a fi unit în graniţele sale istorice.

Parlamentul României a marcat evenimentul printr-o şedinţă solemnă a Camerei Deputaţilor şi Senatului, în cadrul căreia a fost adoptată o Declaraţie solemnă care enunţă speranţa unui viitor comun al românilor de pe cele două maluri ale Prutului.

Am intitulat această declaraţie politică "27 martie - un eveniment, mai multe istorii", deoarece aş dori să subliniez anumite elemente referitoare la Unirea Basarabiei cu Regatul României, dintr-o perspectivă mai puţin cunoscută.

Am apelat, în acest sens, la un document istoric de o importanţă deosebită pentru istoria României, respectiv, "Memoriu confidenţial trimis de Nicolae Titulescu Regelui Carol al II-lea al României, referitor la istoricul relaţiilor româno-sovietice, la începutul anului 1940".

Este important pentru noi, oamenii politici, să înţelegem corect situaţia politico-juridică din acele momente, să acceptăm şi aspectele care, poate, nu ne sunt întotdeauna favorabile şi să luptăm întotdeauna pentru idealurile românilor.

Revenind la memoriul lui Nicolae Titulescu, cel mai de seamă ministru de externe al României, acesta scotea în evidenţă problemele pe care le avea România cu privire la Unirea din 1918. Astfel, acesta menţiona, şi vă cer îngăduinţa de a-mi permite să citez in extenso: "Primul nostru titlu în ceea ce priveşte Basarabia, după Marele Război, este autodeterminarea din 1918, Basarabia a vrut să se alipească Patriei-mame. Este un fapt care ar trebui să aibă o importanţă capitală, dacă condiţiile legale ale unei autodeterminări sunt întrunite. Dar au fost ele? (...) autodeterminarea a avut loc în vreme ce trupele române ocupau Basarabia, în virtutea hotărârii pe care Guvernul Ion Brătianu a luat-o în timp util. (...) Dar autodeterminarea este, ca să spunem aşa, plebiscitul. Orice plebiscit, pentru a avea o valoare de drept internaţional, trebuie să se desfăşoare în libertate. De aceea, acolo unde a fost folosit foarte adesea (...) forţe internaţionale au fost acelea care au menţinut ordinea şi nu forţele militare ale uneia sau alteia din părţile interesate. (...) Un alt titlu în virtutea căruia România crede că posedă Basarabia este Tratatul semnat în 1920 de Franţa, Anglia, Italia şi Japonia. (...) Am citit repede tratatul şi am observat imediat două lucruri: a) Că braţul Chilia, care aparţinea în deplină suveranitate Rusiei, trecea, în virtutea noului tratat, sub controlul Comisiei Europene a Dunării; b) Că în realitate marile puteri nu ne dădeau Basarabia, deoarece li se recunoştea ruşilor dreptul de a face apel la Societatea Naţiunilor pentru întreaga chestiune privind Basarabia. Cu alte cuvinte, ceea ce ne acordau aliaţii era un proces de pledat în faţa Societăţii Naţiunilor. (...) Cât valorează, din punct de vedere juridic, Tratatul din 1920? (...) Dar la noi s-a comis greşeala de a considera acest tratat ca o sursă de drept, cu condiţia ca el să fie ratificat de semnatari. S-a făcut, de asemenea, greşeala de a nu cere Japoniei ratificarea, în momentul când chestiunea îi era indiferentă sau chiar agreabilă. (...) trebuie recunoscut că, din punct de vedere juridic, Tratatul din 1920 nu ne poate da Basarabia. El are totuşi o mare valoare morală. El angajează Marea Britanie şi Franţa, care ar putea cu greu să ne conteste, vorbind în mod juridic - posesiunea legală a Basarabiei, odată ce au semnat şi ratificat Tratatul din 1920."

Toate aceste elemente politico-juridice nu pot pune sub semnul întrebării adevărul istoric, acela că Basarabia sau Republica Moldova de astăzi a fost, este şi va fi întotdeauna pământ românesc.

Dar, în calitate de oameni politici, suntem obligaţi să cunoaştem toate aceste aspecte şi să nu ne mulţumim cu puţin, să luptăm pentru interesul naţional tot timpul şi să obţinem cât mai multe lucruri pentru România.

Astăzi, Unirea României cu Republica Moldova pare un deziderat îndepărtat, dar lucrurile se pot schimba în favoarea noastră. Odată ce Republica Moldova va deveni membru al Uniunii Europene, oportunitatea unirii ni se va deschide din nou, aşa cum s-a întâmplat şi la începutul anilor `90, odată cu destrămarea Uniunii Sovietice, o oportunitate de care nu am profitat. Depinde numai de elita politică să profite de oportunităţile istorice pentru România şi Republica Moldova.

Dumnezeu să binecuvânteze România, Republica Moldova şi poporul român!