Parliamentary debates

Domnul Angel Tîlvăr:

"Creşterea numărului de locuri la rezidenţiat este soluţia necesară, dar nu suficientă pentru rezolvarea deficitului de medici"

S-a schimbat guvernarea în România, ceea ce înseamnă că se schimbă din nou politicile în domenii vitale pentru România.

Continuitatea politicilor în sănătate şi în educaţie ar trebui să fie obligatorie prin lege. Politizarea în sănătate produce doar deservicii pacienţilor, pentru că românii, atunci când merg la spital sau au nevoie de medicamente, vor să fie trataţi ca în orice ţară europeană.

Aproape 9000 de tineri absolvenţi ai universităţilor de medicină şi farmacie din România au susţinut duminica trecută examenul de rezidenţiat 2019, potrivit unui comunicat al Ministerului Sănătăţii.

Statisticile recente par să arate o reducere a numărului medicilor care pleacă din ţară. Datele Colegiului Medicilor confirmă faptul că, în prima jumătate a lui 2019, puţin peste 400 de medici au solicitat eliberarea documentului care le permite să muncească în spitalele din străinătate, un număr de trei ori mai mic faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Mai sunt şi alte veşti bune, conform Colegiului Medicilor din Bucureşti, CMB: s-au înscris anul acesta să facă rezidenţiatul în România tineri care au făcut facultatea în străinătate sau care au efectuat un an de stagiatură în afara ţării.

Faptul că anul acesta sunt mai multe locuri la rezidenţiat nu poate să fie decât un lucru bun, deci speranţe pentru reducerea deficitului de medici există.

PSD a promis, în campania electorală din 2016, creşterea salariilor din sistemul sanitar, în încercarea de a opri exodul medicilor, şi s-a ţinut de cuvânt.

Pentru că este nevoie acută de specialişti care să asigure servicii medicale de calitate populaţiei, mai ales în zonele defavorizate unde deficitul de medici este mai mare decât în restul ţării, Guvernul PSD a majorat cifra de şcolarizare pentru pregătirea în rezidenţiat.

Iată, deci, că măsurile luate de guvernarea PSD aduc rezultate concrete şi în domeniul medical.

În cele mai multe cazuri, salariile din sistem - pentru medici, asistente, infirmiere etc. - s-au dublat sau chiar s-au triplat. Bineînţeles că majorările salariale au fost un pas firesc, dar cred că au reprezentat singurul element care să motiveze medicii să profeseze în ţară.

Este nevoie de investiţii pentru îmbunătăţirea calităţii la toate nivelurile de asistenţă medicală, pentru coordonarea îngrijirilor, crearea reţelelor regionale de servicii de sănătate şi dezvoltarea infrastructurii digitale, inclusiv a registrelor electronice de pacienţi.

Potrivit Colegiului Medicilor, a fost aplicat un chestionar medicilor din zona Bucureştiului, iar concluziile sunt că aceştia "îşi doresc un statut social care să fie pe măsura pregătirii, a muncii lor, îşi doresc condiţii de muncă decente în care să îşi desfăşoare activitatea şi suport pentru activităţile de cercetare".

Acum, că s-a reuşit într-o oarecare măsură diminuarea fenomenului exodului medicilor, Ministerul Sănătăţii trebuie să se preocupe să dezvolte resursa umană atât de importantă în sectorul sanitar.

Breasla medicală reprezintă temelia sistemului de sănătate.

Conform statisticilor, în ultimii 10 ani, peste 30.000 de medici au părăsit ţara. Ne dorim să plece cât mai putini medici şi să revină cât mai mulţi. Aici este balanţa. Rămâne îngrijorător faptul că numărul medicilor plecaţi în fiecare an încă îl depăşeşte pe cel al medicilor specialişti pe care‐i produce în fiecare an şcoala românească de medicină.

Este nevoie ca tinerele generaţii de medici, în mod firesc, să înlocuiască cu profesionalism generaţiile care au ieşit la pensie sau se pregătesc de pensionare.

În acest sens, şi medicii care s-au întors sau se vor întoarce în ţară, după ce au lucrat în străinătate, ar putea aduce în sistemul medical românesc mentalitatea şi experienţa dobândite în ţările unde au profesat.

Mulţi medici plecaţi doresc întoarcerea la rădăcini, locul unde s-au format ca oameni, ca specialişti. Se întorc pentru a împărtăşi din experienţa şi cunoştinţele lor tinerelor generaţii de medici, pentru a crea mediul prielnic să rămână în ţară.

În raportul de ţară referitor la starea de sănătate din România, Comisia Europeană arată că sistemul de sănătate este subfinanţat într-o măsură semnificativă: "România cheltuieşte mai puţin pentru sănătate decât orice altă ţară din UE. Creşterea cheltuielilor pentru sănătate, dacă fondurile sunt utilizate în mod eficient, ar putea îmbunătăţi accesul la asistenţă medicală eficientă şi furnizată la timp".

Nicio ţară nu poate fi performantă fără să investească în sănătate şi în educaţie!

Sper că intenţia autorităţilor se va concretiza şi se va găsi o soluţie pentru candidaţii la rezidenţiat cu punctaj peste 60% din punctajul maximal, astfel încât să se poată instrui în specialităţile care prezintă lipsă acută de medici. Aceşti tineri care au studiat şase ani şi au reuşit la un examen de licenţă sunt o resursă importantă şi trebuie integraţi în sistemul medical.