Parliamentary debates

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

"Avem de făcut o alegere pentru România - populism sau dezvoltare?"

În 2020, mai exact pe 21 iulie, Europa şi-a învins demonii dezbinării şi ai populismului, a înţeles că problemele comune au nevoie de soluţii comune şi a ales calea solidarităţii. Pentru România a fost ziua care ne-a dat cea mai mare şansă la dezvoltare din ultimele trei decenii, mai exact, 84 de miliarde de euro bani europeni, o oportunitate cu care nu ne-am întâlnit până acum şi, probabil, nu ne vom mai întâlni prea curând. Astfel, în 2021 şi în anii ce urmează suntem condamnaţi la o singură cale - investiţii, investiţii, investiţii.

Până în 2020, am pierdut ani preţioşi în cursa pentru dezvoltare.

În timp ce în SUA se pregăteau 200 de miliarde de dolari pentru revitalizarea infrastructurii, în 2016, miniştrii PSD ai transporturilor spuneau public că nu doresc autostrăzi, pentru că ar însemna că salariile vor creşte şi investitorii vor pleca în alte părţi - iunie 2018.

În timp ce Polonia construia cel mai mare aeroport din Europa, iar Turcia cel mai mare din lume, PSD inaugura cu surle şi trâmbiţe cioturi de autostradă, apoi surpate, blocate sau pur şi simplu ignorate - de exemplu, Drumul expres Piteşti-Craiova, autostrada Sibiu-Orăştie şi multe altele - din fericire, deblocate/soluţionate de Guvernul liberal, în 2020.

Aşa se face că în România anului 2020 unul din doi români avea toaleta în fundul curţii, cinci români mureau zilnic pe şoselele patriei, dublul mediei UE, iar cel mai mare producător din România a pierdut 68 de euro pentru fiecare maşină din cauza lipsei autostrăzii Piteşti-Sibiu.

Din fericire, am primit, din nou, o mână salvatoare de la Europa. Banii pe care UE îi va acorda României în următorul exerciţiu financiar reprezintă şansa unei transformări profunde a modelului economic românesc. Practic, suntem obligaţi să apăsăm pedala dezvoltării prin finanţarea proiectelor majore în infrastructură, în educaţie, sănătate, agricultură, energie, mediu, exact acele domenii care generează salturi în dezvoltare şi creştere economică sustenabilă, ceea ce ne va permite să recuperăm într-o generaţie distanţa faţă de Vest.

Cum impulsionăm dezvoltarea României? Pe de o parte, avem modelul instituţiilor puternice, descris în celebra carte "De ce eşuează naţiunile", care vorbeşte despre societatea democratică, cu o largă participare a cetăţeanului la procesul decizional şi o alocare echitabilă a resurselor. Teza autorilor este că dezvoltarea economică şi prosperitatea sunt caracteristice instituţiilor economice şi politice incluzive. România trebuie să-şi consolideze democraţia şi să-şi întărească statul de drept, pentru a genera şi a susţine creştere economică pe termen lung.

Pe de altă parte, avem modelul unui mare economist, Indermit Gill, care arată clar că facilitarea accesului oamenilor la oportunităţi este condiţia esenţială pentru dezvoltare economică. Teoria lui, din raportul Băncii Mondiale, World Development Report 2009, descrie trei factori cheie: densitatea economică (producţia economică pe unitate de spaţiu), distanţa (mobilitatea oamenilor, bunurilor, capitalului şi a ideilor) şi diviziunea (uşurinţa fluxurilor transfrontaliere de persoane, bunuri, capital şi idei). Concluzia specialiştilor Băncii Mondiale, după studierea mai multor economii dezvoltate, pornind de la teoria lui Gill, este că dezvoltarea economică necesită politici care sprijină urbanizarea, dezvoltarea teritorială şi integrarea regională. Toate cele trei dimensiuni sunt strâns legate de sprijinirea infrastructurii, prin investiţii masive.

Nu este deloc întâmplător că toate aceste teorii sau modele de bune practici se întorc la infrastructură. Aşa cum nu este deloc întâmplător că marile proiecte de infrastructură vor fi finanţate cu banii programaţi de UE pentru restartarea economiilor postpandemie.

Premisele le avem şi sunt bune. În bugetul pe 2021 sunt alocate sume record pentru investiţii - 61,4 miliarde de lei, 5,5% în PIB. Guvernul condus de PNL va investi astfel cu peste 9 miliarde de lei mai mult decât în 2020, un an greu pentru economie, în care oricum investiţiile au fost mai mari cu 20%, 9,5 miliarde lei, faţă de bugetul PSD din 2019. Altfel spus, în cel mai dificil moment economic, paradigma liberală de construcţie bugetară a asigurat ţării cel mai mare nivel de investiţii din ultimul deceniu. Anul acesta sumele pentru investiţii cresc şi mai mult, ţinta fiind ca fiecare leu din fonduri de la buget să fie susţinut de încă cel puţin un leu din fonduri europene.

De acum, avem nevoie de maturitate în abordarea proiectelor şi viziune pentru viitor. Dincolo de partizanate politice, pentru că ne apropiem de momentul dezbaterilor pe seama bugetului pe 2021, fac apel la toţi colegii de arenă publică - este timpul să alegem dezvoltarea şi să uităm populismul, pentru că ţara are nevoie mai mult ca oricând de lideri care se gândesc la următoarele generaţii, nu de politicieni care se gândesc la următoarele alegeri.