Parliamentary debates
Parliamentary debates
Sittings of the Chamber of Deputies of February 24, 2021
- Abstract of the sittings
- Full-text of the sittings
- Published in Monitorul Oficial no.24/2021
Video - Flash & IOS
| You are here:: | Prima pagina > Parliamentary debates > Sittings of the Chamber of Deputies of February 24, 2021 |
Sittings of the Chamber of Deputies of February 24, 2021
| 1. | Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor: | ![]() |
|||
![]() |
1.59 | Sebastian-Ioan Burduja - declaraţie politică intitulată "Circul politic nu ţine de foame copiilor care adorm flămânzi în satele României"; | ![]() |
||
|
Domnul Sebastian-Ioan Burduja: "Circul politic nu ţine de foame copiilor care adorm flămânzi în satele României" Ne uităm îngroziţi, în fiecare zi, la personaje bizare care se hrănesc din circ politic şi scandal. Fie că vorbim despre un incendiu în spital, despre o criză gravă sau despre dezbateri în Parlamentul României pe subiecte importante, inevitabil apar cei care cred că, ţipând foarte tare, distrag atenţia de la probleme reale care i-ar lăsa fără argumente şi refrene populiste. La sfârşitul zilei, când cortinele piesei lor triste cad şi strigătele isterice se sting, România oftează apăsată de probleme grave şi de o nevoie tot mai acută de soluţii. Ştiu că românii s-au săturat de circ şi scandal, de rufe spălate în public şi forme fără fond. Ştiu că acest circ nu le ţine de foame copiilor care adorm flămânzi în fiecare seară. În satele României de azi, un copil din 10 nu are ce să mănânce seara. În satele României de azi, 3% dintre copii nu s-au spălat niciodată pe dinţi, iar doi din trei copii între 7 şi 12 ani nu se spală în fiecare zi, conform unor statistici prezentate de World Vision, în 2019. Mai mult, un copil născut astăzi în România va atinge doar 58% din potenţialul său de productivitate în societate, faţă de scenariul în care ar beneficia de acces la servicii de educaţie şi sănătate decente (Banca Mondială, Indexul Capitalului Uman). Cifrele sărăciei nu se termină aici. La nivelul anului 2019, un român din trei este expus riscului de sărăcie şi excluziune socială, iar ţara noastră avea cea mai mare rată de sărăcie a persoanelor încadrate în muncă din UE (17,4%). Cifrele au crescut în 2020, ca urmare a pandemiei. Oare aceste personaje setate pe circ şi scandal, zi după zi, ştiu că 49,2 % din populaţia României are încă toaleta în curte? Sau că peste 21% dintre copiii români trăiesc în condiţii materiale extrem de precare, acest procent reprezentând cea mai ridicată rată din UE, unde media este de 5,9%? Putem continua şi cu alte statistici. În studiul Indicele de Progres Social 2019 privind calitatea vieţii şi bunăstarea socială, realizat de organizaţia nonprofit Social Progress Imperative, cu sprijinul Deloitte, România ocupă locul 45 din 149 de ţări, fiind depăşită de toate celelalte state membre ale Uniunii Europene. Mai exact, ţara noastră este în acest clasament mai jos decât ţări ca Argentina, Bulgaria şi Mauritius. Acest studiu măsoară calitatea vieţii şi bunăstarea socială a cetăţenilor din 149 de ţări, în baza analizei a trei dimensiuni principale: nevoile de bază (hrană şi îngrijire medicală de bază, apă şi salubritate, locuinţă şi siguranţă personală), bunăstare (acces la educaţie de bază, la comunicaţii şi informaţii, sănătatea şi bunăstarea, calitatea mediului), elemente care ţin de oportunităţi (drepturile personale, libertatea personală şi de alegere, incluziunea, accesul la educaţie avansată). Toate aceste cifre rămân o oglindă rece, în care noi, clasa politică, ar trebui să ne uităm măcar în fiecare dimineaţă şi în fiecare seară, dacă nu în fiecare clipă. Acestea, nu punctajele de opoziţie sau retorica de critică permanentă, ar trebui să ne ţină trezi noaptea, ca să ne gândim, să căutăm, să nu avem linişte până nu găsim soluţii, căci de asta au nevoie românii, de soluţii. Partidul Naţional Liberal şi-a asumat în actul de guvernare, în activitatea din Parlament şi în toate administraţiile locale pe care le coordonează trei dimensiuni fundamentale ale unui efort naţional de reconstrucţie: investiţii, reforme, locuri de muncă. Dacă ceilalţi participanţi din arena publică vor ţine cont de problemele urgente ale României profunde, cu siguranţă vom reuşi realizarea unui consens naţional bazat pe soluţii deştepte şi de bun simţ. E timpul. |


