Parliamentary debates

Domnul Radu-Marin Moisin:

"România, 30 de ani de apartenenţă la Francofonia instituţională"

În martie 2023, Ziua Internaţională a Francofoniei (20 martie), este pusă sub semnul aniversării a 30 de ani de apartenenţă a României la Francofonia instituţională, eveniment marcat în cadrul Conferinţei Internaţionale "Francofonia viitorului: educaţie pentru dezvoltare durabilă", prin primirea Secretarului General al Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei (OIF), doamna Louise Mushikiwabo, de către Klaus Iohannis.

Dat fiind că luna martie reprezintă Luna Francofoniei, Ministerul Afacerilor Externe şi Institutul Cultural Român au organizat o serie de peste 60 de evenimente pentru a marca semnificaţia politică, socială şi economică a participării României la Francofonie, subiectele comune de dialog şi acţiune între cele două ţări fiind educaţia, cultura, sustenabilitatea economică, de mediu, socială, competitivitatea şi solidaritate democratică.

Ca stat-far al francofoniei în regiune, România şi-a asumat întotdeauna responsabilitatea şi misiunea în cadrul comunităţii francofone, devenind prima ţară din regiune care a găzduit Conferinţa Ministerială a Francofoniei în anul 1998 şi Summitul Francofoniei în anul 2006.

Cu această ocazie specială, este necesar să amintim şi alte realizări marcante la nivel instituţional, precum: stabilirea Biroului regional al Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei la Bucureşti, cursuri de formare în limba franceză pentru diplomaţi şi funcţionari publici, Conferinţa femeilor francofone din 2017 şi, nu în ultimul rând, Bursele "Eugene Ionesco", acordate sutelor de doctoranzi şi cercetători postdoctorali, în 2007, care au reuşit să lege nu mai puţin de 37 de ţări. Toate acestea nu doar au evidenţiat angajamentul francofon al României, ci au transpus în practică solidaritatea, una dintre valorile care se găsesc în inima Francofoniei.

Un proiect emblematic în România îl constituie inaugurarea lucrărilor din 2022 a Casei Francofoniei, fiind a doua casă a francofoniei din lume, după Paris. Aceasta îşi propune să devină un centru regional care va găzdui evenimente culturale şi ştiinţifice, menite să promoveze performanţa şi să sprijine tinerii studenţi şi cercetători.

O altă realizare cu o valoare deosebită este Memorandumul de Înţelegere semnat la începutul anului 2023 la Paris, între ministrul sănătăţii, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, şi ministrul sănătăţii şi prevenţiei din Franţa, François Braun. Documentul de cooperare defineşte cadrul legal pentru facilitarea colaborării în domeniul sănătăţii, precum şi negocierea şi semnarea altor documente de cooperare între instituţiile omoloage.

Influenţa franceză este printre cele mai puternice în lexicul limbii române, iar după ani şi ani, pentru români, limba franceză nu reprezintă doar o limbă de circulaţie internaţională, ci o limbă de suflet, care ne aminteşte că suntem parte din familia naţiunilor latine, francofone şi că păstrăm şi apărăm aceleaşi valori.

Astăzi, observăm că francofonia joacă în continuare un rol important în modernizarea şi dezvoltarea ţării noastre. Fie că vorbim despre educaţie sau sănătate, fie că ne referim la aspecte economice sau culturale, cred că mereu vor veni noi generaţii de elevi, studenţi, specialişti în diverse domenii care vor da viaţă francofoniei şi vor duce mai departe istoria, limba şi valorile comune şi mai ales, moştenirea unui parteneriat puternic care să implementeze proiecte atât pentru dezvoltarea României, cât şi a Franţei.

Vive la Francophonie!