Parliamentary debates

Domnul Corneliu Ciontu:

Dau cuvântul domnului deputat Leonăchescu Nicolae. Se pregăteşte domnul deputat Sonea Ioan.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Onorat auditoriu,

În ziua de 2 februarie 2002, la Casa de cultură din Bacău, a avut loc lansarea unei cărţi intitulate "Cleja - Monografie etnografică", scrisă de un ceangău, Anton Coşa, doctor în istorie, originar din satul pe care l-a studiat.

În continuarea festivităţii de lansare a acestei cărţi s-au desfăşurat lucrările simpozionului cu tema: "Romano-catolicii din Moldova între o identitate românescă şi identităţile atribuite".

Acţiunea a fost organizată de Asociaţia romano-catolicilor "Dumitru Mărtinaş" cu sediul în Bacău, în colaborare cu Centrul eclesiastic de documentare "Mitropolit Nicolae Colan" din Covasna, iar preşedinţii acestor structuri neguvernamentale, Gheorghe Bejan şi respectiv profesorul Ioan Lăcătuşu, merită a fi felicitaţi pentru efortul de organizare încununat cu rezultate notabile.

Am avut onoarea să particip la aceste festivităţi alături de oameni de ştiinţă, cercetători, cadre didactice, ziarişti şi scriitori, personalităţi ale administraţiei publice locale şi centrale şi reprezentanţi de frunte ai Bisericii romano-catolice interesaţi în problema minorităţii religioase a ceangăilor din Moldova.

Un public receptiv la temă provenind din municipiul Bacău, din localităţi locuite de ceangăi, precum şi din alte judeţe a ascultat expunerile specialiştilor care s-au pronunţat pe tema central㠖 identitatea românească a ceangăilor.

Ne-am adus şi noi contribuţia la succesul acestor dezbateri, comunicând celor interesaţi rezultatele propriilor noastre cercetări privind viaţa şi activitatea inginerului Carol Caracioni-Crăciun, un ceangău din Odorhei. Am elogiat cu acest prilej cartea de referinţă a lui Dumitru Mărtinaş – "Originea ceangăilor din Moldova", lucrare care a cunoscut două ediţii şi a fost tradusă şi în limba italiană. Această carte a cunoscut o difuzare largă şi a fost recunoscută drept fundamentală în domeniu.

Am menţionat toate aceste fapte de ştiinţă şi de cultură pentru a saluta în primul rând eforturile intelectualilor ceangăi, care au dreptul să-şi afirme ei înşişi identitatea de români catolici, respingând alegaţiile ignoranţilor de tot soiul care se tot străduie de câţiva ani buni să le atribuie diferite alte identităţi – cumană, cabară, peceneagă, turcă, hunică sau maghiară.

Aplecându-se asupra documentelor autentice de arhivă de la Vatican şi de la Episcopia romano-catolică din Iaşi şi studiind atent viaţa, deprinderile şi tezaurul socio-etnocultural ale ceangăilor, cercetătorii ceangăi şi români, precum şi cercetătorii maghiari cinstiţi au confirmat ceea ce afirmă ceangăii de multă vreme: aceştia sunt români catolici.

Ştim astăzi că preotul Peter Zöld a introdus cuvântul "csango- maghiar" în anul 1781, referindu-se la individ, nu la o colectivitate, fără nici o bază reală. Numitul preot maghiar a notat în registrele parohiei sale toate numele româneşti în transcriere maghiară, începând cu acest gest şovin şirul minciunilor şi al agresiunilor la adresa ceangăilor.

Menţionăm toate acestea şi dintr-un al doilea motiv: deputatul UDMR de Bihor Szilagyi Zsolt, în aceeaşi zi de 2 februarie 2002, a rostit la Târgu Mureş un mic discurs prin care a condamnat acţiunea de dizolvare a comunităţii ceangăilor maghiari din Moldova, spunând în final: "Nu mai putem tolera marginalizarea lor. UDMR are datoria clară de a-i proteja." Înţeleg prin această poziţie intenţia, iată, declarată de a-i maghiariza pe ceangăi cu forţa, de a le fabrica o identitate străină lor. Nu am văzut la Bacău nici un cercetător maghiar sau vreun colaborator al activiştilor aflaţi în solda iredentismului maghiar, şi ne-am referit la Gabriel Andreescu şi Smaranda Enache, care să încerce măcar a demonstra ceva contrar celor susţinute de ceangăi.

Se cunosc astăzi toate manevrele cu donaţii second-hand şi cu semnarea unor tabele de primire a acestor ajutoare cărora li s-a anexat o filă la început cu conţinut iredentist. Se cunoaşte sejurul de o jumătate de oră din Cleja al unor aşa-zişi cercetători maghiari care au venit cu concluziile prefabricate. Acţiunile lor murdare care au urmărit scopuri politice iredentiste şi destabilizatoare au fost incriminate de ceangăi.

Mă miră că deputatul UDMR Zsolt Szilagyi nu citeşte studii de specialitate şi se pronunţă în domenii care cer o documentare la zi. Singurul nostru reproş este acela că transformă propria-i necunoaştere în apel politic instigator la dezbinare.

M-ar bucura dacă distinsul nostru coleg ar încheia şirul persoanelor cu numele Zsölt sau Zsolt care deformează realităţile, chinuind oamenii. M-ar bucura dacă ar intra în contemporaneitate renunţând la himere şi fabulaţii medievale.

Când vorbiţi despre ceangăi, întrebaţi-i şi pe ei, domnilor, şi nu le deformaţi opţiunile.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.