Parliamentary debates

Domnul Corneliu Ciontu:

Îl invit pe domnul Ilie Merce. Se pregăteşte domnul Ştefan Baban.

Domnul Ilie Merce:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

De curând, s-a petrecut un fapt greu de imaginat. Preşedintele României, Ion Iliescu, a mers în Statele Unite ale Americii, unde a decorat un trădător dovedit şi condamnat, pe Mircea Răceanu. Faptul este unicat, de o gravitate nemaiîntâlnită în istoria României moderne.

Ce l-a determinat pe domnul Ion Iliescu să comită o asemenea mârşăvie? Ce resorturi intime au declanşat acest act infamant, care înjoseşte o ţară întreagă în numele căreia a acţionat preşedintele? Trebuie să recunoaştem că este un unicat în analele istoriei când un trădător este decorat şi transformat în erou.

Domnul Ion Iliescu şi-a dovedit încă o dată consecvenţa sa reprobabilă de politician aflat la remorca unor interese străine, dispus să sară dintr-o barcă în alta, pentru a-şi sulemeni propria imagine. Ieri, în tabăra Kremlinului, astăzi, în cea a Casei Albe. Nu este de mirare cât de uşor a trecut dintr-o tabără în alta, cunoscându-i labilitatea principiilor şi crezurilor sale de viaţă.

Aşa cum ieri, potentaţilor de la Moscova le repugna comportamentul acestui om, astăzi îşi râd în barbă şi politicienii americani şi se crucesc ce preşedinte are România.

Poate că mai există cineva în afara domnului Iliescu care să aprecieze activitatea trădătoare a lui Mircea Răceanu drept un act patriotic care a adus foloase României şi nu daune uriaşe.

Vreau să le spun acestora că se înşală. Trădarea de ţară nu are puncte cardinale, iar mârşăvia nu poate fi spălată cu dero şi transformată în alb imaculat. Dicţionarul limbii române defineşte trădarea ca fiind "acţiunea de a înşela în mod perfid încrederea cuiva săvârşind acte care-i sunt potrivnice, pactizând cu duşmanul."

Actele lui Răceanu se înscriu perfect în această definiţie. El a înşelat în mod perfid încrederea instituţiei în care s-a angajat şi faţă de care a depus jurământ de credinţă, Ministerul de Externe şi Ambasada României la Washington, trecând cu arme şi bagaje în tabăra duşmană pentru că la vremea aceea aşa dictau Statele Unite ale Americii faţă de ţara noastră pe care Răceanu o reprezenta.

Timp de zece ani, profitând de poziţia sa, a vândut pe un pumn de arginţi interesele României şi secretele ei, devenind un odios trădător de ţară intrând astfel sub incidenţa legii penale. Nu a trădat pe Ceauşescu şi nici dictatura, ci ţara, România, interesele ei. De altfel, însuşi Răceanu recunoaşte nu numai la anchetă şi la proces, ci şi în cartea scrisă după 1990 că a dat serviciului de spionaj american toate informaţiile secrete despre sectoarele care i-au căzut în mână, iar la arestarea sa, aici, în Bucureşti, avea asupra lui documentele secrete pregătite să fie predate unui ofiţer CIA acoperit ca diplomat la ambasada SUA din Bucureşti.

Decorarea lui Răceanu de către Ion Iliescu are şi o altă explicaţie: atât părinţii lui Mircea Răceanu cât şi ai actualului preşedinte al României au fost internaţionalist-cominternişti, s-au cunoscut bine şi au activat împreună în folosul Internaţionalei a III-a, a se înţelege Kremlin.

De altfel, tatăl adevărat al lui Mircea Răceanu, anume Bernard Andrei, cât şi mama lui, Elena Bernard, devenită ulterior Răceanu, au fost arestaţi şi condamnaţi pentru activităţi împotriva României în folosul Moscovei. Bernard Andrei a şi fost executat pentru acte de înaltă trădare.

Iată deci că familia lui Ion Iliescu şi cea a lui Mircea Răceanu s-au găsit permanent pe aceeaşi baricadă, iar descendenţii acestor familii, Ion şi Mircea, s-au aflat şi ei şi au mers pe aceeaşi parte a baricadei. Decoraţia nu a obţinut-o unul oarecare, ci tovarăşul său de luptă.

Faptul că domnul Ion Iliescu acţionează în conformitate cu vechile sale simpatii cominterniste, îl priveşte. Dar când o face în calitate de preşedinte al ţării, ne priveşte pe toţi. O decoraţie se conferă în numele ţării şi nici o ţară nu-şi poate decora trădătorul. Domnul Iliescu a făcut-o în numele României, iar prin gestul său a întinat grav demnitatea ţării.

Înfierez, cu toată energia, comportamentul antipatriotic al domnului Ion Iliescu şi cer să-i retragă decoraţia trădătorului Mircea Răceanu. altfel, ne putem aştepta ca la proxima vizită a lui Ion Iliescu în America să-l decoreze şi pe un alt trădător infam, Ion Mihai Pacepa. Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc şi eu.