Parliamentary debates

Domnul Corneliu Ciontu:

Înainte de a da cuvântul domnului deputat Nicolaescu, întreb dacă domnul Sali Negiat este în sală. Nu este. Poftiţi, domnule deputat. S-a înscris din America la declaraţii.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolaescu:

Domnule preşedinte de şedinţă, în urma aplicării prevederilor Legii 18/1991, în perioada 1991-1996 s-au retrocedat aproximativ 360.000 de hectare de pădure. Dintre acestea, aproximtiv 50.000 au fost supuse furtului sau au fost distruse în totalitate, fapt care a provocat inundaţii şi dezastre economice, cu precădere în ultimii 2 ani. Cauzele distrugerii zecilor de mii de hectare arătate anterior s-au datorat, pe de o parte, faptului că reconstituirea dreptului de proprietate, conform prevederilor legale, s-a făcut în lipsa reglementărilor privind administrarea şi gospodărirea în regim silvic a acestor suprafeţe de pădure, dar mai ales din cauza inexistenţei la nivel central şi teritorial a unor structuri silvice care să controleze modul cum au fost gospodărite şi administrate aceste păduri.

În toamna anului 1998 s-a elaborat şi aprobat Ordonanţa Guvernului nr.96 privind reglementarea şi administrarea fondului forestier naţional, act normativ aprobat prin Legea 141/1999 de Parlamentul României, inclusiv de PDSR. La cap.IV din legea anterior menţionată se arată foarte clar: controlul respectării reglementărilor pentru întregul fond forestier naţional se exercită de către autoritatea publică centrală, care răspunde de silvicultură, şi prin inspectoratele silvice teritoriale aflate în subordinea acesteia. Art.21 alin.2 şi 3 precizează: "Personalul de specialitate din inspectoratele silvice teritoriale se va asigura în raport cu suprafeţele pădurilor şi cu numărul de hectare, astfel încât pentru o suprafaţă medie de 20.000 de hectare să fie arondat un inspector inginer silvic, iar pentru lucrările de teren şi pentru executarea controalelor se va asigura un inginer silvic sau un tehnician pentru o suprafaţă mai mare de 10.000 de hectare". În deplină concordanţă cu aceste prevederi legale, la nivel central s-a înfiinţat în primăvara anului 1999 direcţia de regim silvic, iar în teritoriu, începând cu luna ianuare a anului 2000 au luat fiinţă 7 inspectorate silvice teritoriale, unităţi cu personalitate juridică. Având în vedere că suprafaţa totală a fondului forestier naţional şi a vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier naţional este de 6,7 milioane hectare şi ţinând cont de prevederile legale arătate anterior, rezultă că în cadrul inspectoratelor silvice teritoriale ar trebui să fie angajaţi aproximativ 1000 de specialişti silvici.

Din datele pe care le deţinem, constatăm că până la 31 decembrie 2000 au fost angajaţi aproximativ 550 de oameni, ingineri şi tehnicieni silvici, şi s-a cheltuit suma de aproximativ 16,5 miliarde lei necesară dotărilor: maşini, mobilier, birotică etc. în vederea desfăşurării unei activităţi eficiente. Din păcate, imediat după instalarea în portofoliile puterii, actualul Guvern, nu numai că nu a făcut nimic pentru îmbunăţirea şi eficientizarea acestor culturi teritoriale (este vorba despre inspectoratele silvice pentru controlul aplicării regimului silvic) dar, mai grav, procedează la disponibilizarea personalului tehnic silvic din cadrul acestor structuri deja insuficiente faţă de prevederile legale, aşa cum am arătat.

Este cunoscut faptul că, prin reorganizarea ministerială din acest an, activitatea de păduri a trecut la Ministerul Agriculturii. Din informaţiile primite din teritoriu, se pare că, un ordin recent al ministrului agriculturii, Ilie Sârbu, ar duce la diminuarea cu aproximativ 70% a aparatului tehnic din inspectoratele silvice teritoriale. Este curios şi ciudat. Ne întrebăm şi întrebăm Puterea dacă nu cumva recenta măsură nu înseamnă tocmai întărirea monopolului ROMSILVA, care este şi agent economic şi proprietar în numele statului şi acum devine, dacă vreţi, puterea nr.1 în domeniul pădurilor, de asemenea, diminuarea controlului, lăsarea acţionării hazardului sau, mai grav, credem noi că, de fapt nu se doreşte retrocedarea şi ca atare, nu mai este nevoie nici de control sau, în această situaţie, lăsăm hazardul să-şi spună cuvântul. Chiar nu interesează pe nimeni şi mai ales Puterea dacă legea este aplicată corect, dacă această bogăţie care înseamnă pădurile României este exploatată şi menţinută în condiţii legale?

Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.