Parliamentary debates

Domnul Corneliu Ciontu:

Domnul Alexandru Octavi Stănescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică are ca mesaj "M.Ap.N. - prezent şi perspectivă".

Invitaţie adresată României la sfârşitul anului trecut de a adera la organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord este, fără îndoială, rezultatul atât al demersurilor susţinute, întreprinse de diplomaţia românească, dar şi rodul eforturilor constante depuse de Armata României de a răspunde cât mai bine cerinţelor impuse de viitorii parteneri de coaliţie.

Trebuie remarcat, în acest sens, angajamentul ferm al conducerii Ministerului Apărării Naţionale de a transpune în practică, potrivit calendarului de reformă, aprobat de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, toate măsurile care vizează restructurarea, redimensionarea şi modernizarea armatei, cu toate neajunsurile generate de insuficienţa fondurilor bugetare în raport cu obiectivele propuse, dar, mai ales, de rezultanta socială a procesului de desfiinţare a unui mare număr de unităţi militare. Pe fondul acestui proces dinamic, de reconsiderare a structurilor militare, armata a participat cu rezultate apreciate unanim de membrii NATO la misiunile de menţinere a păcii din Bosnia-Herţegovina şi Kosovo, precum şi alături de statele membre NATO la acţiunile de combatere a terorismului internaţional în Afganistan.

De asemenea, Armata Română este angajată cu personal în procesul de reconstrucţie a Irakului, precum şi a Afganistanului, inclusiv de operaţionalizarea armatei naţionale afgane. Percepţia pozitivă asupra contribuţiei armatei române la operaţiunea din Irak a fost întărită de promptitudinea şi profesionalismul cu care personalul bazei aeriene de la Mihail Kogălniceanu a asigurat logistic afluirea trupelor şi echipamentelor americane către teatrul de operaţii.

La baza procesului de compatibilizare a structurilor militare a armatei române cu cele a armatelor din statele membre NATO, sub toate aspectele, organizare, echipamente, tehnică, instrucţie, managementul personalului, protecţia informaţiilor, a stat în primul rând asigurarea cadrului legislativ.

Astfel, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2001 a fost amendat statutul cadrelor militare numai pentru Ministerul Apărării Naţionale în scopul creării cadrului legal pentru un management al personalului compatibil cu cel practicat de armatele moderne.

De asemenea, prin adoptarea ghidului carierei militare s-au trasat coordonate precise privind încadrarea şi promovarea cadrelor cu implicaţii evidente în realizarea unei piramide eficiente şi operaţionale a gradelor militare.

În prezent se definitivează statutul militarilor angajaţi pe bază de contract, segmentul profesional care devine tot mai important în procesul de profesionalizare a armatei în perspectiva renunţării la serviciul militar obligatoriu.

Ministerul Apărării Naţionale a contribuit cu o variantă însemnată în procesul de elaborare a propunerilor legislative de revizuire a Constituţiei, formulând amendamente pertinente în acord cu noile relaţii şi realităţi politice militare, cu respectarea tratatelor internaţionale la care România este parte.

Cu mai puţin de un an înaintea aderării efective a României la NATO, armata se află într-un complex proces de implementare a standardelor alianţei, la nivelul tuturor dimensiunilor fenomenului militar, începând cu adaptarea doctrinelor, manualelor şi regulamentelor şi încheind cu tacticile şi proceduri de instruire.

Nu în ultimul rând, Ministerul Apărării Naţionale a avut permanent în atenţie şi adoptarea unor măsuri concrete de protecţie socială, în special a personalului disponibilizat ca urmare a desfiinţării unor unităţi militare.

Astfel, s-a legiferat recorelarea pensiilor militare cu veniturile celor care părăsesc la această dată serviciul militar activ, procesul fiind eşalonat în funcţie de alocaţiile asigurate. Se află în derulare un program complex de reconversie profesională în vederea reintegrării social-economice a personalului disponibilizat, adaptat la realităţile economiei de piaţă.

Nu trebuie uitat că toate progresele făcute de armată pe drumul către NATO s-au realizat pe fondul unor eforturi colective deosebite, dar şi a unor frustrări individuale, care ţin de nesiguranţa funcţiilor deţinute, de incertitudinea avansărilor în grad la termen, de diminuarea, în unele cazuri, a veniturilor salariale sau chiar de posibilitatea excluderii din sistemul militar.

Nu trebuie, aşadar, neglijat faptul că aderarea la NATO are ca principal pion armata, aşa cum a devenit ea pe parcursul procesului drastic de restructurare ai căror artizani, dar de multe ori şi victime au fost şi sunt în continuare cetăţenii care au vrut să stea sub arme pentru liniştea şi bunăstarea concetăţenilor lor.

Vă mulţumesc.