|
Domnul Iuliu Winkler: Vă mulţumesc frumos, doamnă preşedintă. Stimate domnule deputat, Onoraţi domni deputaţi, Răspunsul a fost transmis în scris şi, deci, din câte ştiu, cred că l-aţi şi recepţionat, dacă nu, îl veţi primi cu siguranţă. Oricum, dacă e cazul, pot să vi-l pun la dispoziţie acum, pentru că are o parte de date statistice foarte importantă, exact ceea ce aţi solicitat, şi anume, situaţia importurilor pe categorii de produse. Ele sunt evidenţiate şi pe ţări, şi pe origini, în anul 2004 şi pe 5 luni ale anului 2005. O introducere, dacă este posibil, de principii, pentru că este nevoie şi de acest lucru. Cunoaşteţi cu siguranţă şi toţi distinşii colegi cunosc că România este membru fondator al Organizaţiei Mondiale a Comerţului şi sigur că trebuie să respectăm principiile OMC şi suntem parte în negocierile legate de liberalizarea comerţului. În acest sens, şi rezultatele acestor negocieri s-au concretizat în mai multe categorii de concesii care s-au făcut în cursul negocierilor, şi anume, în primul rând, liberalizarea imediată a schimburilor comerciale pentru o serie întreagă de produse agricole. Acest proces a început cu 1 aprilie 2003, prin liberalizarea importurilor pentru o serie de produse "delicate", dacă pot să mă exprim aşa: ovine vii, carne de ovine, suc de mere, miere de albine, castraveciori, nuci ş.a.m.d. De asemenea, s-au convenit bilateral contingente tarifare cu taxă vamală zero: grâu, porumb, carne de bovine, orez ş.a.m.d. O a treia categorie de concesii este cea referitoare la îmbunătăţirea concesiilor preexistente pentru o serie de produse agricole de interes: bovine vii ş.a.m.d. Şi suntem, de asemenea, în domeniul comerţului cu produse agricole, membri ai Acordului CEFTA, încă, cu Bulgaria şi cu Croaţia, urmează să ieşim din CEFTA în momentul intrării în Uniunea Europeană. Şi avem, de asemenea, aici, convenite scutiri sau reduceri de taxe vamale, în mod bilateral, cu partenerii noştri. Contingentele cu taxe vamale reduse faţă de nivelul taxei în regimul clauzei naţiunii celei mai favorizate sunt, deci, rezultatul acestor negocieri bilaterale şi în schimbul acestor concesii au fost obţinute deschideri de piaţă pentru exporturile româneşti în ţările partenere, pentru aceleaşi categorii de produse sau pentru produse de interes pentru România. Solicitarea şi aprobarea alocării contingentelor este un proces deja transparent, el se face într-un mod de administrate publice, toate datele sunt disponibile pe internet. De asemenea, colaborăm cu vama română şi avem date statistice disponibile pe internet. Avem, de asemenea, utilizatorii şi eliberarea acestor contingente pe internet. În principiu, aceasta ar fi fost o introducere. Interpelarea dumneavoastră conţine două întrebări. Una dintre ele este un răspuns în scris, pe care trebuie să vi-l dau, pentru că el conţină date statistice şi nu are sens să citesc acum aceste date: pe anul 2004 - întreg anul şi 2005 - la 5 luni. Partea a doua este referitoare la politica ministerului şi la măsurile pe care noi dorim să le implementăm. Şi vreau să vă informez asupra faptului că avem un program naţional pentru susţinerea şi promovarea exporturilor, toate datele referitoare la acest program sunt de găsit pe internet. Programul cuprinde mai multe pachete de instrumente, pe care le administrează fie anumite ministere, fie Eximbank-ul. Şi cea mai mare sumă de bani se află la Eximbank, pentru instrumente cum ar fi bonificaţiile de dobândă, fonduri pentru garanţii la export, fonduri pentru asigurări şi reasigurări la ţările de export şi pentru producţia de export. Avem un program de promovare a exportului, administrat de Ministerul Economiei şi Comerţului şi, în cadrul acestuia, de Departamentul pentru comerţ exterior, cuprinzând: sprijinirea participării la târguri şi expoziţii, organizarea de misiuni economice, sprijinirea unor reprezentanţe comerciale externe, studii de piaţă şi studii de produs ş.a.m.d. Cred că ele vă sunt cunoscute şi repet sunt, toate acestea, şi cadrul legal, şi situaţia programelor, accesibile pe internet. Avem un program administrat de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, de creştere a competitivităţii produselor agro-alimentare. Avem un program, în cadrul Ministerului Economiei şi Comerţului, pe parte de industrie, pentru creşterea competitivităţii. Avem, de asemenea, un program pentru sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii. Vreau să vă spun - şi nu am acum datele, ele nu sunt strict legate de interpelare, dacă doriţi, vi le pot furniza cu mare plăcere - că am făcut analiza la începutul anului pentru ceea ce s-a întâmplat şi 2003 şi 2004, am constatat că am avut o utilizare incompletă a fondurilor - singurul fond utilizat în întregime şi, din fericire, cel mai mare, a fost fondul de la Eximbank. Am luat măsuri, atât în cadrul Ministerului Economiei, pe partea de industrie, cât şi pe partea de comerţ, pentru o mai bună utilizare şi eficientizare a acestor fonduri. Astfel, am făcut o anailză la 5 luni, de unde rezultă că pentru echivalentul la 5 luni ne apropiem de 90% utilizare fonduri. Anul trecut, am avut neutilizare mai ales la ANIMM, deci, la întreprinderi mici şi mijlocii, şi pe partea de program de produse agricole. Deci, aici au fost cele mai mari neutilizări. Sigur că avem în derulare, nu este scris, dar vă comunic acum, ca să mai completez răspunsul scris, am avut o întâlnire a reprezentanţilor comerciali din reţeaua externă în 23 mai (au fost convocaţi acasă şi am avut nişte discuţii, a fost de faţă şi premierul Călin Popescu-Tăriceanu), urmare a acestei întâlniri am iniţiat un plan de acţiune pentru revitalizarea exporturilor şi găsim acum sau încercăm să găsim acum acele direcţii strategice prin care putem să ajungem la acest lucru. Vă mulţumesc frumos.
|
|
Domnul Nicolae Popa: Am înţeles. Până acum n-aţi făcut precizarea... Mulţumesc, doamnă preşedintă. Mulţumesc, domnule ministru, pentru răspuns. Sigur că interprelarea mea nu vă vizează în mod direct, pentru că eu am întrebat şi am solicitat un răspuns privind importurile anului 2004 şi, bineînţeles, pe primele 5 luni ale acestui an. Aş vrea să semnalez faptul că datorită acestor importuri necontrolate, bineînţeles, multe dintre ele au fost purtătoare de comisioane, în România au rămas nelucrate circa 3 milioane de hectare şi continuă să rămână nelucrate, dacă vom duce în continuare o politică de import şi dacă vom mai disponibiliza de la rezervele statului asemenea cantităţi de cereale, care să pună în pericol producătorii agricoli. Această chestiune şi întrebarea pe pe care am transmis-o dumneavoastră vine din rândul asociaţiilor patronale, a producătorilor agricoli, care sunt foarte îngrijoraţi de ceea ce se va întâmpla anul acesta. Este pentru prima dată după mulţi zeci de ani când România are, în momentul de faţă, disponibile 2 milioane de tone de grâu, deci, producţia nouă vine peste cea veche. Deja este prevăzută o recoltă de circa 7 milioane de tone şi vă daţi seama, dacă vom mai proceda la importuri, în ce situaţie neplăcută ajungem. Nu noi, e vorba de producătorii agricoli. Şi ca o imixtiune a importurilor şi a disponibilizărilor de la rezervele statului, anul acesta, dacă grâul a fost vândut în toamna anului 2004 cu 5.500 de lei, iată că am ajuns într-un paradox nemaiîntâlnit, astăzi, grâul se vinde cu 3.600 de lei. E foarte puţin, pentru că pune în pericol producătorii agricoli! De aceea, eu cred şi sunt convins că dumneavoastră, împreună cu toţi cei care conduceţi acest minister, trebuie să identificaţi măsurile protecţioniste faţă de producătorii autohtoni, să revizuiţi aceste contingente şi, bineînţeles, atunci când apar aceste situaţii de supraproducţie, trebuie să luăm acele măsuri încât să avem grijă de producătorii noştri interni. Bineînţeles că disponibilitatea cea mai mare sau modalitatea cea mai importantă de a elimina aceste stări de nemulţumire este şi aceea pe care dumneavoastră o spuneaţi aici, de a încerca să găsim pieţe de desfacere la export pentru cantităţi cât mai mari, pentru anul 2005. Vă mulţumesc.
|