|
Domnul Adrian Moisoiu: Mulţumesc, domnule preşedinte dar întâmplător declaraţia mea politică undeva are o legătură. Ea se intitulează "Regiunea Mureş autonomă maghiară şi ţinutul secuiesc: aceeaşi Mărie, dar cu altă pălărie!" Conform ordinii de zi, astăzi urmează să se discute în Camera Deputaţilor Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc. Acesta este motivul pentru care îmi voi permite să vă prezint, într-o ordine aleatorie, o serie de fragmente extrase din ultima carte, a istoricului Petre Ţurlea, apărută în editura "România pur şi simplu - 2005", intitulată "Transilvania de nord-est: 1944-1952", lăsându-vă pe dumneavoastră să trageţi concluziile de cuviinţă, dar şi să vă asumaţi răspunderea! "Sperând să lichideze permanenta nemulţumire a minorităţii maghiare privind situaţia ei în cadrul Statului român; să lichideze permanentele ameninţări cu pâra la Moscova, ale conducerii Ungariei; să dea o nouă dovadă stăpânilor de la Kremlin că le urmează întru totul politica, inclusiv în problema naţională, conducerea P.M.R. a hotărât să accepte ţelul minimal al ungurilor. Faptul s-a petrecut în contextul legiferării noii împărţiri administrativ-teritoriale, acţiune ce a cunoscut mai multe etape după 1948." "1952 va fi anul în care ungurii din România îşi vor vedea îndeplinit dezideratul minimal - înfiinţarea regiunii pe care să o conducă singuri, în care să fie stăpâni şi de drept, nu numai de facto cum erau în Transilvania de nord-est." "Având avizul consilierilor sovietici, conducerea comuniştilor români a introdus ideea creării R.A.M. în cadrul dezbaterilor pentru modificarea Constituţiei. La şedinţa Biroului Politic al C.C. al P.M.R., din 25 martie 1952, s-au adoptat directivele pentru elaborarea Constituţiei, ce urmau să fie prezentate Marii Adunări Naţionale de către Gheorghiu-Dej. Astfel, r.a.m. , urma să aibă 656.000 locuitori, din care 526.000 (80,1%) maghiari, 123.000 (18,2%) români, 7.000 alte naţionalităţi; suprafaţa 1.419.000 ha, din care 294.000 arabile. "Cu 324 voturi pentru, unanimitatea celor prezenţi, Constituţia a fost adoptată pe 24 septembrie 1952." "Conducerea României s-a înşelat crezând că prin crearea Regiunii Autonome Maghiare va face să înceteze permanentele nemulţumiri afişate de minoritatea maghiară, permanenta ostilitate faţă de Statul Român. Conducerea României din acea perioadă credea că minoritatea maghiară e nemulţumită de situaţia ei, de faptul că nu are un rol mai mare cât ar fi vrut în conducerea zonelor în care trăia. În realitate, minoritatea maghiară era nemulţumită de situarea ei în cadrul Statului Român. De aceea, oricât de multe drepturi şi privilegii i s-ar fi dat, în cadrul acestui Stat, rămânea tot nemulţumită. Ar fi satisfăcut-o numai atingerea ţelului maximal - trecerea întregii Transilvanii în cadrul Ungariei. Astfel, crearea R.A.M. nu putea rezolva problema disputei româno-maghiare. Mai mult, în anii existenţei acesteia (1952-1968), politica de maghiarizare fiind amplificată la maximum, s-a deteriorat şi mai mult relaţia româno-maghiară în Transilvania de nord-est "" "Regiunea Autonomă Maghiară va deveni, imediat după înfiinţare, teritoriu cu legături mai mult formale cu Bucureştiul, teritoriu în care totul era condus de unguri, în care politica de deznaţionalizare a românilor a atins cotele cele mai înalte. Prezenţa acestora din urmă în diversele organisme numite sau alese, pe plan local, era atât de mică, încât nu puteau avea nici o influenţă asupra deciziilor luate. Şi reprezentarea în Parlament (M.A.N.) era semnificativă: în 1953, prima legislatură din noua Constituţie, din zece deputaţi ai R.A.M., opt erau maghiari, unul evreu şi unul român." "Evoluţia Transilvaniei de nord-est în perioada 1944-1952 se individualizează în raport cu celelalte regiuni ale Ţării. Aici s-a trecut de la o stăpânire maghiară, la una sovietică, apoi la una românească, pentru ca în final să se înfiinţeze Regiunea Autonomă Maghiară, un adevărat Stat în Stat. În timpul celui de al doilea război mondial, instaurarea stăpânirii maghiare a fost impusă de puterile fasciste; în 1952, înfiinţarea Ungariei mici în inima României a fost impusă de ţara bolşevismului; la începutul secolului al XXI-lea, pentru atingerea veşnicei lor aspiraţii revizioniste liderii maghiari îţi îndreaptă speranţele de ajutor spre Occidentul democratic. Vor reuşi?" Stimaţi colegi, Vă invit să faceţi o comparaţie între Regiunea Autonomă Maghiară, ce ulterior s-a transformat în Regiunea Mureş Autonomă Maghiară, şi Ţinutul Secuiesc. Nu credeţi că de fapt este aceeaşi Mărie, dar cu altă pălărie? Răspunsul la întrebarea de încheiere pe care o pune istoricul, fost deputat, Petre Ţurlea, va trebui să îl dăm noi peste câteva ore. Electoratul care ne-a trimis în Camera Deputaţilor, în special cel ardelean, ne urmăreşte atent şi indiferent de politica de alianţe pe care o ducem, nu avem dreptul să îl înşelăm. Dumnezeu să ne lumineze, să votăm responsabil, cu demnitate naţională! Vă mulţumesc.
|