Parliamentary debates

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Andrian Mihei.

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia politică de astăzi are titlul "Preşedintele Băsescu recunoaşte progresele Guvernului Tăriceanu".

A început ultima sesiune parlamentară a mandatului şi, ca în fiecare toamnă, dar acum cu atât mai mult cu cât ne aflăm în prag de alegeri, partidele se întrec în depunerea de moţiuni, menite mai mult să le sporească vizibilitatea după perioada de vacanţă, decât să aibă un conţinut concret. Asemănător, primii-miniştri aspiranţi şi preşedintele ţării nu pierd nicio ocazie de a critica activitatea primului-ministru şi a Guvernului, fără însă a se baza întotdeauna pe date concrete, ci deseori doar pentru manipularea opiniei publice sau pentru a-şi atrage un plus de imagine, în prag de campanie.

Deşi la nivel internaţional se înregistrează o criză economică, în primul trimestru al acestui an România a înregistrat cel mai mare salt din 1990, având o creştere economică de patru ori mai mare decât media pe Uniunea Europeană, apreciază Southeast European Times, creşterea economică medie a ţărilor Uniunii Europene fiind de circa 2,4% în aceeaşi perioadă, conform statisticilor Eurostat. Tot conform Eurostat, România s-a clasat anul trecut pe locul 15 pe lista beneficiarilor investiţiilor străine directe, acestea cifrându-se la 7,3 miliarde euro, anul acesta estimându-se a se depăşi 10 miliarde euro.

Deşi rata şomajului se menţine la aproape 7% în multe state din Uniunea Europeană, în România rata şomajului a scăzut constant, de la 4,3% în ianuarie, pînă la 3,8% în iunie, scădere însoţită şi de diminuarea numărului persoanelor fără un loc de muncă, conform Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Comisia Naţională de Prognoză estimează că salariul mediu lunar va creşte cu 166% până în 2020, ajungând la 1.133 euro.

Însuşi preşedintele Băsescu confirmă acest lucru, ba chiar devansează termenul, dacă ne luăm după informaţiile date românilor din Italia, prin care îi asigură că în următorii 3-4 ani salariile din Romania vor fi aproape de salariile plătite în prezent de italieni.

De asemenea, domnul preşedinte, în vizita sa în Italia, a lăudat indirect acţiunile Guvernului şi dezvoltarea economică a ţării, declarând: "Statul român, care nu mai este atât de sărac cum era acum câţiva ani - şi asta a dovedit-o la inundaţii -, a putut să facă faţă nevoilor de a sprijini cetăţenii afectaţi. vă asigur că statul român devine tot mai puternic. Suntem o ţară care, iată, pe ultimele cifre date de Banca Europeană şi de Comisia Europeană, România înregistrează o creştere economică de 9,3% a p.i.b.-ului anul acesta." Totodată, deşi nu spune explicit cuvintele "Guvernul României", domnul Traian Băsescu a subliniat că achiziţia domeniului şi a clădirii Episcopiei Bisericii Ortodoxe Române din Italia au fost posibile în cadrul unui parteneriat dintre Stat şi Biserică, comunicatul Episcopiei precizând că "este rodul colaborării fructuoase dintre Guvernul României şi Patriarhia Română [...] care a aprobat şi concretizat subvenţionarea aproape integrală necesară pentru achiziţionarea acestuia".

Reforma economică necesită timp. România nu a avut până acum opt ani strategii naţionale ori sectoriale concrete care să permită o oarecare orientare a investitorilor români şi străini, problemele financiare şi incertitudinile mediului economic au limitat activitatea economică şi au accentuat dezorganizarea survenită după tranziţia de la economia centralizată la economia de piaţă, şi încă are de recuperat rămânerile în urmă care i-ar permite să atingă nivelul de dezvoltare regional al Uniunii Europene.

De aceea, folosesc acest prilej pentru a face un apel către toţi politicienii, acum, în prag de alegeri parlamentare, ca în această campanie să vizeze mai degrabă dezvoltarea durabilă a ţării, continuarea reformelor şi atingerea unui nivel de trai decent pentru populaţie, trecându-şi fiecare promisiune prin filtrul raţiunii, al justificării concrete, al bunului-simţ, renunţând la denigrări gratuite, la dezinformări şi la manipulări grosolane ale opiniei publice, toate acestea nu numai din respect pentru cetăţeni, ci şi din respect pentru ei înşişi.

Vă mulţumesc,