Parliamentary debates

Doamna Daniela Popa:

Tot din partea Grupului parlamentar al PSD+PC, îl invit la microfon pe domnul deputat Cristian Rizea.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Cristian Rizea:

Vă mulţumesc mult, doamna preşedinte.

Declaraţia politică de astăzi se referă la "Perspectivele dezvoltării infrastructurii rutiere şi a soluţiilor alternative".

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Densitatea drumurilor în România este de patru ori mai mică faţă de alte state din Europa de Est şi Centrală şi de 14 ori mai mică faţă de densitatea din ţările dezvoltate.

Păstrând ritmul actual de dezvoltare, vom avea şosele ca în Europa de Vest abia peste 130 de ani. Iată o veste şocantă. Dacă informaţia nu ar fi desprinsă dintr-un studiu realizat de una dintre cele mai mari firme internaţionale de consultanţă managerială, am putea spune că iarăşi avem de-a face cu o predicţie rău-voitoare şi lipsită de temei.

Din păcate, această îngrijorătoare prognoză este fundamentată. Fiecare dintre noi a călătorit în ţările Europei Occidentale şi a sesizat decalajul enorm între starea drumurilor la ei şi la noi. Iar observaţiile noastre empirice sunt confirmate, iată, de studii pertinente şi opinii avizate. Una dintre acestea aparţine fostului şef al Delegaţiei Comisiei Europene la Bucureşti, Jonathan Scheele. Bun cunoscător al realităţilor din România, domnul Scheele avertiza anul trecut, din postura de director pentru reţele transeuropene de transporturi din cadrul Direcţiei Generale de Transport a Comisiei Europene, că ţara noastră nu are infrastructura rutieră necesară pentru a asigura dezvoltarea economică şi socială adecvată.

Nu putem fi competitivi cu alte ţări din zonă, nu putem fi atractivi pentru investitori, dacă nu punem la punct o infrastructură de transport modernă şi diversificată. Se pune, aşadar, întrebarea: cum procedăm?

Studiul la care am făcut referire la începutul intervenţiei mele conţine şi veşti bune. Cu o rată anuală de creştere a investiţiilor alocate infrastructurii de 30%, până în 2012, România are cea mai dinamică piaţă de construcţii de drumuri din regiune. Mai puţin îmbucurător este însă faptul că rata mare de creştere se explică mai mult prin fondurile mici alocate în anii trecuţi, decât prin banii care vor fi investiţi în viitor.

Deşi actualul Guvern a făcut mari eforturi pentru a aloca în acest an pentru investiţii publice în infrastructură un procent cât mai consistent din buget, constrângerile generate de criza financiară şi sumedenia de probleme sociale grave care aşteaptă soluţionare au făcut ca banii pentru drumuri să fie insuficienţi.

Totuşi, prin politici şi proiecte bine concepute şi gestionate, putem avea rezultate perceptibile într-o perioadă mai scurtă de timp, astfel încât să nu aşteptăm zeci de ani pentru a circula mai bine pe drumurile ţării.

În primul rând, trebuie să avem grijă cum şi pe ce cheltuim banii alocaţi dezvoltării infrastructurii, iar, în paralel, să găsim soluţii pentru a descongestiona traficul infernal din reţeaua rutieră existentă.

O cauză a aglomeraţiei rutiere se datorează faptului că, aşa cum bine remarca un concetăţean din Circumscripţia Brăila, după '90, calea ferată s-a mutat pe şosea.

Într-adevăr, pe şoselele României nu mai poţi circula de sumedenia de tiruri şi de camioane care, fiind de multe ori încărcate cu marfă peste greutatea legală, mai şi deteriorează covorul asfaltic.

Iată de ce consider că eforturile responsabililor din domeniul transporturilor şi infrastructurii trebuie să se îndrepte, pe lângă construirea de noi drumuri şi autostrăzi, şi spre mutarea traficului de mărfuri pe feroviar şi fluvial, măsură promisă, de altfel, şi de ministrul Radu Berceanu.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule deputat.