Parliamentary debates

Doamna Daniela Popa:

Invit la microfon pe doamna deputat Sonia Drăghici, din partea Grupului parlamentar al PSD+PC.

Aveţi cuvântul, doamna deputat.

Doamna Sonia-Maria Drăghici:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

"România trebuie să prevină efectele negative ale îmbătrânirii populaţiei".

Stimată doamnă preşedinte, doamnelor şi domnilor deputaţi,

Din ultimele studii sociologice reiese că în România tot mai multe femei cu vârste de până la 30 de ani nu doresc să fie mame, deoarece statutul maternal este asociat cu pierderea independenţei, timpului liber, reducerea perspectivelor de carieră şi cu dificultăţi financiare. Ba mai mult, pentru multe femei din România faptul de a nu avea copii nu mai reprezintă o pierdere, ci începe să devină o alegere.

Faptul că familiile pot controla numărul de naşteri este un lucru pozitiv, dar asistăm la o mentalitate care a început să prindă rădăcini, tinerii se căsătoresc târziu şi doresc maximum un copil. Concubinajul şi indicele de divorţialitate sunt în creştere. Sentimentele celor care nu doresc copii devin legitime şi oamenii încep să nu conştientizeze că deviază de la normalitate dacă aleg această opţiune de viaţă.

În toate statele UE se constată fenomenul îmbătrânirii populaţiei şi, în final, a scăderii ei. Femeile din UE nasc în medie 1,5 copii de-a lungul vieţii, însă raportul trebuie să fie de 2,1 copii /femeie pentru a permite înlocuirea populaţiei. Nici o ţară din UE nu ajunge însă la această rată de fertilitate. Femeile nasc în medie 1,2 copii în Slovenia, Cehia, Italia, Spania, Letonia, Polonia, Lituania, 1,4 în Portugalia, Estonia, Germania, 1,5 în Malta şi Suedia, 1,6 în Olanda şi Belgia, 1,7 în Luxemburg, Danemarca şi Finlanda, 1,8 în Irlanda, Marea Britanie şi Cipru şi 1,9 în Franţa. Rata de fertilitate în România este 1,3, la fel ca în Ungaria, Slovacia, Bulgaria, Austria şi Grecia, deşi înainte de 1989 rata fertilităţii era de 2,2, valoare care asigura înlocuirea generaţiilor.

Îmbătrânirea populaţiei este cea mai mare ameninţare economică pentru Europa de Est. Prognozele arată că, până în anul 2050, raportul dintre pensionari şi populaţia activă a Europei se va dubla, ajungând de la 1/4 la mai puţin de 1/2. Cu mai puţini oameni de vârstă activă care să contribuie la fondurile de pensii şi asigurări de sănătate, statele se vor confrunta cu o povară fiscală fără precedent. Într-un raport întocmit de Banca Mondială se exprimă preocuparea pentru "şocul cheltuielilor" ce se anunţă odată cu acest proces de îmbătrânire, cheltuieli legate mai ales de sănătatea celor în vârstă.

Cotidianul austriac "Die Presse" comentează într-un amplu material că România rămâne blocată în capcana sărăciei şi din cauza îmbătrânirii populaţiei. România nu a putut investi, ca majoritatea ţărilor în tranziţieîn programe de pensii, iar pe viitor îşi va permite şi mai puţin acest lucru. "România îmbătrâneşte şi acest proces se întâmplă mai rapid aici decât în alte state occidentale. Rata de natalitate este în continuă scădere, la aceasta se adaugă şi emigrarea tinerilor", precizează articolul.

Ce putem face în faţa acestei situaţii? Comisia pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale din Parlamentul European ia în calcul creşterea vârstei de pensionare şi posibilitatea cetăţenilor de a rămâne pe piaţa forţei de muncă în mod voluntar, după vârsta legală de pensionare. Partenerii sociali ar putea analiza aplicarea unor măsuri de indemnizare pentru femeile care renunţă la locul de muncă pentru a avea grijă de copii.

Aceste măsuri ar putea promova creşterea natalităţii şi participarea femeilor pe piaţa forţei de muncă, prin includerea de ani de credit în calculul perioadei de contribuţie sau reducerea numărului de ani necesari calificării pentru o pensie integrală la femeile care au copii. De asemenea, aceste măsuri de indemnizare ar putea fi calculate proporţional cu numărul de copii.

În prezent, Suedia a introdus un pachet legislativ constând în creşterea salariului femeilor, ore de lucru flexibile pentru ambii părinţi şi servicii de îngrijirea copiilor. În Italia, unde populaţia s-ar putea reduce cu o treime până în 2050, unele administraţii locale oferă sume mari de bani pentru fiecare nou-născut. Recent, guvernul polonez a anunţat că va cheltui 6 miliarde dolari în următorii şapte ani pentru a sprijini familiile, prin mărirea concediului de maternitate, prelungirea programului grădiniţelor şi scutirea de impozite pentru familiile cu mai mulţi copii. În Germania, coaliţia condusă de cancelarul Angela Merkel a alocat, din acest an, fonduri substanţiale pentru femeile care decid să aibă copii. Am putea prelua câteva din aceste modele.

Îmbătrânirea populaţiei active reclamă noi abordări privind relaţia dintre vârstă, pe de o parte, şi productivitatea muncii, organizarea muncii, creşterea motivaţiei pentru muncă, păstrarea stării de sănătate, diminuarea stresului si a riscului îmbolnăvirilor profesionale, pe de altă parte. O atenţie specială trebuie acordată educaţiei, resurselor umane şi politicii de ocupare a tinerilor, promovării mobilităţii geografice şi competenţelor.

Procesul de îmbătrânire a populaţiei vizează toate grupele de vârstă, ceea ce impune necesitatea adaptării măsurilor în funcţie de specificul fiecărei grupe, cu accent pe educaţie, învăţare pe tot parcursul vieţii şi retragere târzie din viaţa activă.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, doamna deputat.