Parliamentary debates

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

România este din ce în ce mai strâns conectată din punct de vedere instituţional şi legislativ cu Uniunea Europeană şi, astfel, cu statele din cadrul Uniunii. Acest fapt este o oportunitate, inclusiv pentru sistemul românesc de educaţie de a se moderniza şi de a deveni competitiv atât în privinţa cerinţelor din România, cât şi a celor din Europa.

Consider că unul dintre obiectivele principale este adaptarea sistemului de educaţie românesc la piaţa de educaţie europeană şi la piaţa muncii.

În România, finanţarea sistemului de educaţie este printre cele mai scăzute la nivel european: 3,85 % din PIB, în intervalul 2005-2009. Rata de participare în toate etapele de învăţământ, în ţara noastră, se situează la un nivel mediu de 56,1 %, faţă de media UE de 63,9%, plasându-ne astfel pe antepenultimul loc la nivel european.

Susţin cu tărie şi voi milita permanent pentru respectarea Legii educaţiei, în sensul acordării unui buget anual de 6% din PIB. De asemenea, consider că modernizarea sistemului de educaţie din România trebuie să aibă la bază nişte principii clare care să fie asumate de întreaga clasă politică cu unicul scop ca România să poată rezolva discrepanţele care ne despart de statele occidentale. Pe termen scurt, acest fapt ar atrage după sine posibilitatea ca tinerii români să aibă oportunităţi egale cu ale celor din Uniunea Europeană. Pe termen mediu şi lung, modernizarea sistemului de educaţie din România va conduce la dezvoltarea societăţii româneşti, din toate punctele de vedere, şi la aşezarea ţării noastre, fără echivoc, în rândul statelor dezvoltate ale Europei.

Iată câteva principii şi măsuri care, fără a fi singurele necesare, trebuie să stea la baza unei noi viziuni asupra educaţiei româneşti:

1. Toţi tinerii au dreptul la educaţie gratuită, indiferent de mediul social din care provin, culoare, sex, orientare religioasă.
2. Mobilitatea tinerilor români în mediul universitar european trebuie să devină efectivă.
3. Conexiunea dintre tinerii europeni trebuie să devină mai puternică, inclusiv prin parteneriate la nivelul şcolilor generale şi al liceelor şi intensificarea relaţiilor la nivel universitar.
4. Accelerarea procesului de recunoaştere reciprocă a diplomelor şi a altor certificări academice şi profesionale la nivel european.
5. Acordarea de facilităţi fiscale angajatorilor europeni (inclusiv români) pentru încadrarea tinerilor, în vederea scăderii şomajului în rândul acestora.
6. Sprijinirea educaţiei antreprenoriale prin redefinirea programei şcolare şi a tinerilor antreprenori prin centre de informare şi a unor programe dedicate acestora.
7. Diminuarea decalajului între calitatea educaţiei în mediul urban şi cea din mediul rural.
8. Încurajarea participării României în programul de cercetare Horizon 2020 şi crearea unui program care să ofere motivaţii cercetătorilor românii din afara graniţelor pentru a se întoarce în ţară.
9. Accesul gratuit al studenţilor şi al tinerilor implicaţi în programe postuniversitare la jurnale academice internaţionale.
10. Reforma curriculei sistemului educaţional şi integrarea practicii în curricula recunoscută prin creditare.
11. Popularizarea şi creşterea gradului de aplicare a educaţiei nonformale.
12. Creşterea nivelului de acces al elevilor la internet şi tehnologie.
13. Susţinerea iniţiativelor locale şi europene ale tinerilor prin programe dedicate care să ofere finanţare şi suport logistic, în vederea facilitării concretizării acestora.