Parliamentary debates

Domnul Ion Spânu:

"Dezastrele naturale - un pericol real pentru România"

Ziua Internaţională pentru reducerea riscului dezastrelor naturale a fost desemnată prin Rezoluţia nr. 44/236 a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite din 22 decembrie 1989, cu scopul promovării unei culturi globale de reducere a riscului dezastrelor naturale, prevenirea şi diminuarea acestora. Sărbătorită la 13 octombrie, ziua celebrează modul în care oamenii şi comunităţile din întreaga lume îşi reduc expunerea la dezastru şi conştientizează importanţa riscurilor cu care se confruntă.

Este cunoscut faptul că 90% dintre toate calamităţile naturale sunt legate de vreme, climă şi apă. Statistica din ultimul deceniu arată că numărul total de calamităţi naturale, inclusiv cele hidrometeorologice, au tendinţă de creştere, atât după intensitate, cât şi după frecvenţa lor. Aceasta duce la creşterea pagubelor materiale şi a numărului de jertfe umane.

Schimbările climaterice la scară globală şi regională contribuie la accentuarea intensităţii şi la creşterea frecvenţei fenomenelor şi proceselor periculoase ca secetele, aversele de ploaie, inundaţiile, îngheţurile etc. Pentru realizarea cu succes a luptei cu urmările negative a influenţei fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile, este necesară studierea multilaterală a acestor fenomene, perfecţionarea metodelor de prognozare a lor şi în special a măsurilor de prevenire sau reducere a daunelor de pe urma influenţei acestora asupra economiei naţionale şi a securităţii oamenilor.

Având în vedere că majoritatea dezastrelor nu pot fi evitate, pentru a reduce semnificativ, în primul rând, pierderile de vieţi omeneşti şi pentru a limita pierderile de bunuri, este bine ca populaţia să fie informată.

Potrivit unui studiu al World Risk Report din 2015, România se afla pe locul 87 din 171 în topul ţărilor cu cele mai mari riscuri de dezastre naturale, unde pe primul loc se afla Vanuatu, cu cel mai mare risc, de 36,72%, iar pe ultimul este Qatar, cu un risc de dezastru natural de doar 0,08%.

În ceea ce priveşte ţara noastră, 75% din populaţia României şi 45% din reţelele vitale sunt expuse riscului unui cutremur, iar probabilitatea unui cutremur major în 30-40 de ani este o realitate statistică.

În ultimii ani, în România, inundaţiile au provocat mari pierderi materiale. Judeţele Galaţi şi Tulcea pot fi printre zonele cele mai afectate de inundaţii, dar şi Bacău, Vrancea, Vaslui, Teleorman, Olt şi Dolj pot fi într-o situaţie similară, potrivit IGSU. Siretul, Mureşul, Crişurile, Oltul, Prutul şi Dunărea pot provoca pagube extrem de mari.

"Potrivit unor evaluări, pagubele înregistrate de ţara noastră, ca efect al inundaţiilor din ultimii 12 ani, au avut o valoare de 4 miliarde de euro, reprezentând circa 2,7% din PIB", a declarat, în 2016, Iulian Jugan, fost secretar de stat în Ministerul Mediului.

Conform datelor publice, în România, inundaţiile şi furtunile au afectat aproximativ 656.392 de hectare de terenuri agricole, 10.420 de kilometri de drumuri, 23,8 de kilometri de cale ferată, 9.113 de poduri şi picioare de pod şi 90.394 de fântâni.

Este foarte important de precizat că, pe lângă aceste distrugeri materiale, inundaţiile au provocat, din păcate, şi pierderi de vieţi omeneşti. Numai în timpul inundaţiilor din 2005 şi 2006 s-au înregistrat peste 90 de decese, iar în total, începând cu 2001, inundaţiile au dus la peste 180 de vieţi omeneşti pierdute, fenomen cu atât mai îngrijorător.

Prin deciziile pe care le ia în cadrul actului de guvernare, PSD încearcă să sporească gradul de conştientizare privind acţiunile, politicile şi practicile eficiente luate pentru a reduce expunerea la riscul de dezastre la nivel comunitar, contribuind astfel la salvarea locuinţelor şi a mijloacelor de subzistenţă. Aceasta este o provocare considerabilă care se poate realiza numai prin coordonare, cooperare şi colaborare între actorii implicaţi direct.

Nimeni nu ştie unde vrea natura să se manifeste, să se dezlănţuie. Nu ne rămâne decât să fim pregătiţi, sufleteşte şi fizic. Trebuie să ne maturizăm şi să fim conştienţi de faptul că multe din acţiunile noastre contribuie la dezvoltarea dezastrelor. Tăierile de arbori, proasta exploatare a albiilor râurilor, incendierile pajiştilor, necurăţarea rigolelor, gunoaiele aruncate la întâmplare etc. - toate acestea formează cadrul propice dezvoltării unor posibile dezastre. Astăzi avem inundaţii, viituri care spală zeci de case, mâine se pot isca alunecări de teren care să înghită într-o clipă localităţi întregi fără a acorda vreo şansă vieţii. Riscurile, indiferent de natura lor, nu trebuie ignorate. Un versant defrişat accelerează şuvoaiele de apă, un incendiu scăpat de sub control se poate transforma într-unul de masă, aproape imposibil de oprit, şi lista situaţiilor minore ce pot degenera în dezastre rămâne deschisă...