Parliamentary debates

Doamna Vetuţa Stănescu:

"Fondul Social pentru Climă - şansa unui viitor respirabil"

Anul acesta, pe 14 iulie, Comisia Europeană a adoptat un pachet de propuneri pentru ca politicile UE în materie de climă, energie, utilizare a terenurilor, transporturi şi fiscalitate să permită reducerea emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puţin 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990.

Realizarea acestor reduceri de emisii în următorul deceniu este crucială pentru ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic din lume, până în 2050, şi pentru a face din Pactul Verde European o realitate. Propunerile vor permite accelerarea necesară a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră în următorul deceniu. Acestea combină: aplicarea sistemului de comercializare a certificatelor de emisii în noi sectoare şi consolidarea actualului sistem de comercializare a certificatelor de emisii al UE; utilizarea sporită a energiei regenerabile; o mai mare eficienţă energetică; o dezvoltare mai rapidă a modurilor de transport cu emisii reduse, precum şi a infrastructurii şi a combustibililor care să le susţină; o aliniere a politicilor fiscale la obiectivele europene ale Pactului Verde; măsuri de prevenire a relocării emisiilor de dioxid de carbon; şi instrumente de conservare şi dezvoltare a absorbanţilor naturali pentru carbon.

Deşi, pe termen mediu şi lung, beneficiile politicilor UE în materie de climă depăşesc în mod clar costurile acestei tranziţii, politicile climatice riscă să exercite pe termen scurt o presiune suplimentară asupra gospodăriilor vulnerabile, a microîntreprinderilor şi a utilizatorilor de mijloace de transport.

Prin urmare, conceperea politicilor din pachetul de astăzi repartizează în mod echitabil costurile de combatere a schimbărilor climatice şi de adaptare la acestea. În plus, instrumentele de taxare a emisiilor de dioxid de carbon generează venituri care pot fi reinvestite pentru a stimula inovarea, creşterea economică şi investiţiile în tehnologii curate. În acest sens, s-a propus crearea unui nou Fond Social pentru Climă, care să ofere statelor membre o finanţare specifică pentru a ajuta cetăţenii să finanţeze investiţiile în eficienţa energetică, în noi sisteme de încălzire şi răcire şi în mobilitatea mai curată.

Fondul Social pentru Climă este finanţat de la bugetul UE, utilizând o sumă echivalentă cu 25% din veniturile preconizate din comercializarea certificatelor de emisii pentru combustibilii destinaţi clădirilor şi transportului rutier. Acesta va oferi statelor membre o finanţare de 72,2 miliarde de euro, pentru perioada 2025-2032, pe baza unei modificări specifice a Cadrului Financiar Multianual. Cu o propunere de a recurge la o finanţare echivalentă din partea statelor membre, Fondul ar mobiliza 144,4 miliarde de euro pentru o tranziţie echitabilă din punct de vedere social.

Beneficiile pe care le aduce o acţiune imediată de protejare a cetăţenilor şi a planetei sunt clare: un aer mai curat, oraşe mai răcoroase şi mai verzi, cetăţeni mai sănătoşi, consum şi facturi energetice mai mici, locuri de muncă, tehnologii şi oportunităţi industriale europene, mai mult spaţiu pentru natură şi o planetă mai sănătoasă pe care să o lăsăm generaţiilor viitoare.