Parliamentary debates

Domnul Mihail Boldea:

"Revizuirea Constituţiei României - element vital pentru regenerarea noastră naţională"

La 22 noiembrie, naţiunea s-a prezentat la vot şi s-a pronunţat în proporţie de 77,78% pentru desfiinţarea Senatului. Referendumul este expresia libertăţii poporului român, a declarat preşedintele Traian Băsescu în deschiderea consultărilor de la Cotroceni. Alături de alegerea Preşedintelui şi Parlamentului, referendumul este într-adevăr una dintre modalităţile cele mai importante prin care naţiunea îşi exercită suveranitatea. Mai simplu spus, la referendum, naţiunea reafirmă principiul implicit al democraţiei potrivit căruia cetăţenii sunt stăpânii statului, şi nu invers, şi, deci, cetăţenii sunt cei care trebuie să hotărască cum să arate şi să se completeze instituţiile statului.

Orice comunitate politică modernă se defineşte în funcţie de reperele constituţionale pe care le aşează la temelia sa. Din acest punct de vedere, structura legii fundamentale nu poate fi ignorată în momentul în care maniera de guvernare a naţiunii în cauză este evaluată.

Prima Constituţie a României a fost adoptată în 1866, după modelul Constituţiei Belgiei din 1831. Constituţia a fost adoptată în timpul regelui Carol I, fiind cea mai longevivă constituţie (1866-1923) şi cea mai importantă realizare a regimului lui Carol I. Ea a fost promulgată de rege la 1 iulie 1866.

A fost prima constituţie elaborată fără concurs străin şi fără aprobare externă, devenind un act de manifestare a independenţei, făcând abstracţie de suzeranitatea otomană şi garanţia colectivă a celor 7 mari puteri, oferind totodată cadrul pentru evoluţia statului român pe baze moderne şi democratice.

În anul 1989, România se redefineşte ca naţiune, dar Constituţia rămâne încremenită în timp având, parcă, model republica stalinistă, unde nici una dintre puteri nu este aşezată pe locul pe care îl merită, ci doar primesc atribuţii perverse, pentru a se încurca reciproc. Constituţia României europene a anului 2010 ar trebui sa fie conştiinţa politicienilor şi mândria tuturor cetăţenilor români.

Vreau să vă spun ce mă deranjează pe mine cel mai mult! Mă deranjează, chiar revoltă, faptul că partidele din opoziţie şi toţi membrii săi aleg conştient să ignore voinţa românilor pe care îi reprezintă. Adică pe acei români care au votat pentru un parlament unicameral cu numai 300 de membri. Şi nu sunt puţini: vreo 6,7 milioane vor Parlament cu o singură Cameră şi vreo 7,7 milioane vor Parlament cu 300 de membri. Este clar că nu vom putea modifica Constituţia doar în limitele referendumului şi trebuie avută în vedere o deschidere mai largă, către tot spectrul politic românesc.

Mi se pare că politicienii din România au ales de prea multe ori să ignore ce vor românii. Şi că a venit momentul să terminăm cu toate aceste promisiuni care ţin până imediat după un tur de scrutin. După care uităm şi ce am promis şi ce ne-au spus românii că vor.

Haideţi să vedem ce spun legile în vigoare despre referendum - "Rezultatul referendumului ce este constatat ca fiind valabil este obligatoriu". Mă întreb ce este neclar aici şi cum, şi mai ales de ce, partidele din opoziţie refuză să pună în practică voinţa supremă a electoratului.