Parliamentary debates

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

"24 martie - Ziua mondială de luptă împotriva tuberculozei"

România este ţara europeană care are cele mai grave probleme în domeniul tuberculozei, cu o incidenţă de circa 100 de cazuri la 100.000 de locuitori, confruntându-se după mai mulţi ani de diminuări semnificative a numărului de bolnavi, cu o recrudescenţă a bolii şi cu forme tot mai multe de rezistenţă la tratamente.

Dacă programele de sănătate aprobate de guvern au avut în vedere combaterea tuberculozei, ca boală care afectează un număr prea mare de cetăţeni şi începuseră până în 2009 să funcţioneze satisfăcător, din 2009 încoace se constată o lipsă de interes nepermisă, aceasta regăsindu-se în fonduri tot mai mici.

Trebuie să se ţină cont de faptul că Programul naţional de luptă contra tuberculozei avea cofinanţare importantă din fonduri externe, contracte care s-au terminat, iar astăzi numai puţinele resurse de la buget sunt cu totul insuficiente.

Trebuie să ne aşteptăm, iar toţi specialiştii sunt obligaţi să o spună deschis, fără teamă, dimpotrivă cu responsabilitate şi amărăciune, că din fondurile actuale tuberculoza nu se va putea opri şi diminua, ci ea va cunoaşte o escaladare înfricoşătoare.

Argumente pentru tratarea superficială, chiar inconştientă a Programului naţional de luptă împotriva tuberculozei se mai găsesc în însăşi desfiinţarea instituţiei care gestiona şi administra programul, inclusiv făcea muncă de cercetare în domeniu, prin entuziasmul medicilor, pentru că de resurse nu mai vorbim.

Desfiinţarea nejustificată, chiar condamnabilă a Institutului Naţional Marius Nasta este cea mai elocventă dovadă a faptului că tuberculoza nu este o prioritate, aşa cum normal s-ar cuveni.

Pentru orice demnitar o asemenea abordare este o aberaţie, dar interesează pe cineva?

Autorităţile române din domeniul medical sunt lipsite de logică medicală, socială, economică!

Programele de sănătate ar trebui duse mai departe, indiferent de culoarea politică a guvernanţilor, pentru că ele sunt pentru toţi cetăţenii care au nevoie de tratamente adecvate şi eficiente, atât pentru ei, cât şi pentru societate!

Societatea românească este bolnavă şi prin oamenii care o compun!

Din fericire, sunt oameni cu suflet în viaţa reală, în societatea civilă, care activează cu convingere, cu entuziasm, cu eforturi supraomeneşti ca să facă ceea ce guvernul este incapabil să priceapă şi să acţioneze!

Campania "Trăim împreună, respirăm împreună", este un exemplu relevant al iniţiativei private, cetăţeneşti de a face ceva pentru semenii noştri, în absenţa politicilor guvernamentale!

Felicit iniţiatorii şi le voi acorda tot sprijinul meu pentru a şti că nu sunt singuri şi că în lupta cu autorităţile sunt solidar!

Sper că cei care trebuie să audă şi să vadă se vor trezi din somnul dulce al beţiei puterii dictatoriale şi că la presiunea noastră, a tuturor, ori vor pleca, ori vor începe să muncească, să răspundă pentru faptele lor necugetate.

Sper ca oamenii să participe la această campanie pentru binele lor şi al nostru, al tuturor!

Sper ca Dumnezeu să ne dea puterea de a reuşi să ajungem la inima celor care au nevoie de ajutor!