Parliamentary debates

Doamna Marilena-Emilia Meiroşu:

"650 de ani de atestare documentară a oraşului Brăila - impact, importanţă"

În calitate de deputat reprezentând judeţul Brăila, vreau astăzi să vă supun atenţiei următoarele aspecte.

Brăila a marcat de curând împlinirea a 650 de ani de atestare documentară, prilej cu care, pe raza municipiului, au fost si sunt în continuare derulate mai multe activităţi/iniţiative şi evenimente menite să aducă în prim plan potenţialul socio-cultural al urbei, mai cu seamă în pragul Centenarului Marii Uniri.

Astfel, seria jubiliară "Brăila 650" se constituie într-un program atent gândit, compus din o suită de articole care vor aduce sau readuce în memoria publică poveşti, destine şi crâmpeie din viaţa oraşului de altădată.

Pe considerentul că fiecare părticică de istorie şi de pământ are o semnificaţie aparte pentru ceea ce înseamnă România, este de necontestat faptul că Brăila, cu istoria şi cu realităţile ei, joacă un rol important pe scena naţională şi contribuie, direct sau indirect, la imaginea de ansamblu a ţării. Pentru toţi românii, nu doar pentru brăileni, sărbătoarea celor 650 de ani de atestare documentară este o foarte bună ocazie de a evoca destinul României, şi prin destinul Brăilei, în vremuri în care tăvălugul globalizării tinde să minimalizeze orice formă de unicitate.

Brăila este oraşul cu una dintre cele mai timpurii atestări documentare, al treilea oraş ca vechime al ţării, după Câmpulung şi Curtea de Argeş.

Voi trece în revistă doar câteva momente cheie. Odată cu Pacea de la Adrianopol, Brăila a fost eliberată de sub dominaţia turcilor şi astfel a devenit oraş liber, port mare la Dunăre, oraş comercial care a cunoscut o dezvoltare formidabilă. A fost cel mai mare port dunărean românesc, însemnătatea lui fiind demonstrată şi de faptul că numeroasele drumuri comerciale care îl legau de diferite zone şi oraşe din Ţara Românească, Moldova şi Transilvania, purtau denumirea de drumul sau calea Brăilei. Brăila a devenit un cosmopolis cu o chimie aparte, punct de atracţie şi interes pentru greci, bulgari, evrei, armeni, macedoneni, francezi, albanezi şi aromâni. În 1968, la 600 de ani de existenţă, Brăila este surprinsă într-un alt moment de cumpănă. Rămasă iniţial în cadrul judeţului Galaţi, Brăila a avut curajul să-şi apere identitatea. Cele 35.000 de scrisori trimise la Bucureşti au determinat o victorie memorabilă. Brăila devine judeţ de sine stătător şi trece printr-un real moment de schimbare de paradigmă istorică, trăieşte un vis de mărire, se industrializează frenetic. A fost poate perioada cu cele mai multe şi mai însemnate contribuţii către Ţara-mamă.

Suntem datori istoriei să păstrăm în memorie faptul că Brăila a dat României multe: oameni de cultură, ingineri şi savanţi cu nume sonore, dascăli onorabili, prozatori, dramaturgi, compozitori, olimpici, campioni, inventatori, un colegiu naţional de top, încă din vremea lui Cuza, a găzduit şi găzduieşte festivaluri recunoscute pe plan internaţional, concursuri naţionale şi internaţionale, gale de excelenţă, simpozioane, târguri şi expoziţii. A completat, fără doar şi poate - şi o face în continuare - patrimoniul naţional cu o zestre fabuloasă şi a păstrat puţin pentru sine. Generaţiile de azi fac eforturi pentru a duce numele şi prestigiul oraşului mai departe.

De pildă, în weekendul care tocmai s-a încheiat, am împădurit la propriu un teren viran din mărginimea oraşului, o zonă total insalubră, transformată. Aici am plantat nu mai puţin de 650 de salcâmi cu ajutorul cetăţenilor, al autorităţilor locale, al elevilor. Am vrut să marcăm astfel cei 650 de ani de când Brăila figurează în analele istoriei, dar şi să înfrumuseţăm zona. Cum spuneam, eforturi s-au făcut şi se mai fac. De exemplu, puţini sunt cei care ştiu că anul trecut, în cadrul Galei Asociaţiei Municipiilor din România, o gală care premiază rezultate notabile cu precădere în administraţie, Brăila a câştigat premiul de excelenţă în sistemul de iluminat public. Sau...câţi ştiu că în periplul său prin ţară, Regele Mihai a afirmat public într-un interviu din ultimii ani de viaţă că dintre toate oraşele din România, vizita din 1998 la Brăila a fost cea mai reuşită, rămânând profund impresionat de locuri şi de oameni, dar şi de evoluţia în timp a urbei atât în plan cultural, cât şi în plan economic. Cetatea Brăilei a dat şi mai dă. Mi-aş dori ca, în 2018, în prag de Centenar, şi România să dea Brăilei mai mult şi mai multe. Vreau să prindă viaţă cel mai mare proiect de infrastructură din România ultimilor 30 de ani, Podul peste Dunăre. Avem multe proiecte care încă îşi mai aşteaptă răspunsuri, aprobări şi mai ales, finanţare.

De la tribuna Parlamentului României spunem tuturor românilor că dorim să păşim în anul Centenarului Marii Uniri cu încredere şi cu dorinţă de schimbare, mai uniţi, mai înfrăţiţi şi mai aplecaţi înspre cărţile/filele de istorie. Cred că redobândirea simţământului pur românesc va fi pentru cei mai mulţi dintre noi, ca neam, un imbold şi o motivaţie în plus de participare la viaţa politică, economică şi socială a României astfel încât să dăm Brăilei şi ţării tot ce avem mai bun şi mai statornic!