Eliza-Mădălina Peţa-Ştefănescu
Eliza-Mădălina Peţa-Ştefănescu

Sittings of the Chamber of Deputies of December 5, 2018

  • Abstract of the sittings
  • Full-text of the sittings
  • Published in Monitorul Oficial no.188/2018
  • Video in format Flash/IOS Video - Flash & IOS

Sittings of the Chamber of Deputies of December 5, 2018

  1. Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:
  1.62 Eliza-Mădălina Peţa-Ştefănescu - declaraţie politică având ca subiect "Constituţia României, actul de bază al ţării noastre";

Doamna Eliza-Mădălina Peţa-Ştefănescu:

"Constituţia României, actul de bază al ţării noastre"

Constituţia României este Legea fundamentală a ţării şi stă la baza democraţiei din statul nostru. Pentru a marca principiile sale şi a ne reaminti importanţa ei, în data de 8 decembrie marcăm Ziua Constituţiei României.

Deşi pare un act simplu, Constituţia României înseamnă mult mai mult decât o înşiruire de titluri, capitole şi articole. Constituţia este garantul democraţiei, iar respectarea ei înseamnă o îndatorire a fiecărui cetăţean român. Ceea ce o face şi mai importantă în statul democrat este faptul că ea poate fi modificată numai prin voinţa poporului, astfel că însemnătatea ei capătă şi mai multe valenţe.

Chiar dacă a trecut prin numeroase schimbări de-a lungul timpului şi până în prezent, din 1866 până în 2003, nu putem să nu ne referim măcar la două momente importante ale Constituţiei României din acest interval de timp. În anul marcării Centenarului, este de datoria noastră să ne reamintim de prima Constituţie, adoptată după Marea Unire de la 1918, "Constituţiunea României din 29 martie 1923" sau Constituţia Unificării. Aceasta a fost promulgată de Regele Ferdinand I şi vorbea despre România ca despre un stat naţional unitar şi indivizibil, cu un teritoriu nealienabil. Actul din 1923 a însemnat o contribuţie masivă la consolidarea Marii Uniri, creând cadrul democratic al vieţii politice din România.

După ani şi ani, a venit vremea căderii comunismului, când o nouă constituţie a văzut lumina zilei. Constituţia din 21 noiembrie 1991, adoptată prin referendum constituţional în data de 8 decembrie 1991, a marcat reinstaurarea statului de drept, pe principii sănătoase, precum separarea puterilor în stat, drepturile şi libertăţile cetăţeneşti, dar şi pe principiul pluralismului, un alt garant al democraţiei.

Respectarea Constituţiei României, în forma pe care o cunoaştem astăzi, înseamnă respectarea muncii înaintaşilor noştri care, de-a lungul timpului, au luat măsurile necesare şi au pus bazele statului român modern. Faptul că ea există, îl datorăm celor care au pus umărul la construirea României, indiferent de apartenenţa lor politică sau de forma de guvernământ a ţării noastre. Ea este moştenirea pe care o lăsăm celor care ne vor urma, iar modificarea ei, în cazul în care cetăţenii solicită, este ideal să fie făcută în conformitate cu principiile europene după care şi România se ghidează, astăzi.

Ca deputat, consider că fidelitatea faţă de ţară este sacră, aşa cum ne spune şi Constituţia. Mai mult decât atât, cred că este de îndatorirea noastră să facem ceea ce este mai bine pentru a continua să construim România, din respect pentru cei care ne-au dat încrederea lor prin vot, dar şi pentru cei care ne-au lăsat ca moştenire România modernă.