Parliamentary debates

Domnul Mihai Niţă:

"Ziua mondială a scriitorilor"

Decizia de a sărbători, la 3 martie, Ziua internaţională a scriitorilor, a fost adoptată la cel de-al 48-lea Congres Internaţional PEN Club, organizaţie profesională din care fac parte poeţi, eseişti şi romancieri. Congresul s-a desfăşurat în ianuarie 1986. PEN Club a fost înfiinţat în anul 1921, la Londra. PEN Clubul Român a fost creat în 1923, iar printre iniţiatori se regăseşte Liviu Rebreanu. În perioada regimului despotic bolşevic, PEN Club a fost interzis în România. După 1989, Centrul PEN din România a refăcut legăturile cu marii scriitori din exil, străduindu-se a reconstitui tradiţia.

Importanţa scriitorilor, pentru orice naţiune, se reflectă în grozăviile gulagului de inspiraţie sovietică, când elita intelectuală a ţării a fost decimată, iar mai mulţi oameni de cultură au emigrat pentru a scăpa de opresiune şi chiar de pericolul asasinatelor. Libertatea cuvântului, vorbit ori scris, era cea mai periculoasă armă de care se temea regimul totalitar.

Scriitorii români care au reuşit să emigreze şi-au continuat activitatea în Occident, operele lor impunându-se atât în ţările de adopţie, cât şi în patria originară, unde pătrundeau prin filiere oculte, întreţinând flacăra libertăţii, la care cei mulţi dintre conaţionalii noştri încetau să mai spere. Sclavia culturală pusese stăpânire pe conştiinţe.

De curând, la Slatina, am organizat lansarea unei cărţi a colegului nostru Varujan Vosganian, o carte-document scrisă în acele vremuri, operă valoroasă, în care autorul încerca să-şi înăbuşe propriile suferinţe provocate de inechităţile sociale şi pe care era convins că nu va reuşi s-o tipărească vreodată. Din fericire, însă, pentru dumnealui şi pentru cititori, schimbarea regimului politic a făcut posibilă publicarea şi distribuirea lucrării tuturor celor interesaţi de istoria frământată a României. De altfel, am fost mereu alături de scriitorii care mi-au solicitat sprijinul, atunci când au considerat că-i pot ajuta cumva şi le mulţumesc pentru încredere.

Spre regretul nostru, constatăm că pervertirea intelectualităţii în decursul unei jumătăţi de secol de influenţă a comunismului a produs destule sechele în privinţa gândirii şi caracterului unor oameni ai condeiului, contemporani. Sintagma utilizată frecvent după anul 1989, potrivit căreia "ne-am falsificat istoria", este valabilă în continuare, dat fiind că democraţia incipientă n-a reuşit să determine întru totul eliberarea conştiinţelor, unii scriitori şi, totodată, formatori de opinie, rămânând tributari vechilor apucături. Regăsim printre ei chiar intelectuali de valoare care, prin activitatea curentă, ajung să-şi renege convingerile proprii exprimate în scris pe timpul comunismului. Sunt cărturari de valoare, care au preferat să-şi pună talentul în slujba guvernanţilor postdecembrişti care s-au succedat, deşi atitudinea lor anterioară fusese destul de curajoasă şi riscantă, apreciată de publicul anticomunist, avid de cultură. În mod regretabil, aceştia au reuşit să coaguleze o masă de adepţi cărora le manipulează convingerile, transformându-i în apatrizi, ceea ce dăunează profund neamului românesc.

Totuşi, am credinţa că poporul nostru, frumos, bun şi harnic, are suficiente resurse de talent şi inteligenţă, de creatori aparţinând filonului spiritual românesc, capabili să menţină tradiţia marilor cărturari care ne-au jalonat istoria, să producă în continuare valori care se vor impune în ţară şi în lume.

În această zi deosebită pentru profesia şi pentru crezul adevăraţilor oameni ai condeiului, le urez scriitorilor să aibă parte de sănătate, de succes în carieră şi de cele mai minunate muze care să-i inspire în creaţia lor. La mulţi ani!