Parliamentary debates

Domnul Daniel Tudorache:

"Cât este de pregătită Capitala României pentru un cutremur major?"

Statistic vorbind, la un cutremur major, Bucureştiul, din păcate, cade. Cel puţin aşa susţin specialiştii.

De la cutremurul din 1977 şi până în prezent, în România şi în special în Bucureşti, în domeniul siguranţei construcţiilor cu risc seismic s-au efectuat doar expertize, consolidări aproape deloc. Aşa se întâmplă că în anii ‘90 au fost expertizate, în Bucureşti, aproximativ 1.600 de clădiri care au fost încadrate în categorii de urgenţă U1, U2, sau U3, care evident că nu au fost şi consolidate, iar acum trebuie reexpertizate, întrucât în anul 1996 s-a schimbat sistemul de clasificare.

Mai sunt câteva sute de clădiri încadrate în clasele RSI şi RSII.

În total, la nivelul municipiului Bucureşti, sunt peste 2.200-2.500 de clădiri pentru care există "hârtii" din care rezultă cât de periculoase sunt. În plus, mai există câteva mii de clădiri în pericol, dar care nu au fost încă expertizate. La acestea s-ar mai adăuga, potrivit specialiştilor în domeniu, alte aproximativ 6.000 de clădiri care ar fi necesitat lucrări de intervenţie de urgenţă - imobile avariate major la seismul din 4 martie 1977.

Concluzia rapoartelor oficiale este că în cazul unui cutremur de 6-7 grade magnitudine pe Scara Richter, în Bucureşti, vorbim despre o catastrofă.

În ultimii 30 de ani, în Bucureşti, au fost consolidate câteva zeci de clădiri, dintre care cele mai multe în mandatul 2016-2020.

Ritmul lent al efectuării lucrărilor de consolidare a fost rezultatul unui ansamblu de norme şi împrejurări legislative şi administrative care trebuie să ia sfârşit.

Nenorocirea care s-a produs acum câteva zile în Turcia trebuie să trezească autorităţile române, iar domeniul siguranţei construcţiilor şi al riscului seismic trebuie să iasă de urgenţa din sfera pur teoretică a administraţiei publice şi să intre în sfera concretului.

Deşi abia anul trecut a fost adoptată nouă lege a consolidării clădirilor cu risc seismic, autorităţile publice nu dau semne că s-ar descurca mai bine pe noua lege decât pe cea veche, grea şi anevoioasă.

Pentru a evita posibile catastrofe, pierderi de vieţi omeneşti, pagube materiale uriaşe produse ca urmare a unui posibil cutremur major în ţara noastră, fac un apel de urgenţă către autorităţile publice executive, locale şi centrale, cu atribuţii în domeniu, să trateze cât se poate de serios şi în regim de urgenţă problema consolidării clădirilor cu risc seismic şi îi asigur de tot sprijinul meu şi al colegilor mei, acolo unde este nevoie de intervenţie legislativă, pentru îmbunătăţirea şi accelerarea procesului de consolidare a clădirilor cu risc seismic.

Nu în ultimul rând, cer primarilor de sectoare şi primarului municipiului Bucureşti să fie identificate de îndată spaţii locative cu destinaţia de locuinţe de necesitate pentru persoanele care domiciliază în imobile încadrate în categorii avansate de risc seismic. Pericolul trebuie diminuat de îndată, iar efectele unui potenţial cutremur major trebuie minimizate.