Parliamentary debates

Domnul Ioan Oltean:

"Uniunea Social-Liberală, între limitele demagogiei şi ale neguvernării"

Domnule prim-ministru, dacă în perioada în care vă aflaţi în opoziţie criticaţi aproape orice măsură luată de guvernul Boc sau Ungureanu, acum, constat că măsurile pe care Guvernul condus de către dumneavoastră le implementează, sunt o continuare a celor trecute.

Astfel, aţi criticat austeritatea bugetară, dar aţi continuat-o, eventual accelerat-o, prin programele de concedieri sau reorganizări, în felul acesta crescând numărul şomerilor cu 103.411 persoane. Dacă în perioada în care vă aflaţi în opoziţie promiteaţi un buget de 6% pentru educaţie, nu mare a fost surpriza doamnei greviste, actual deputat PC, să constate că au fost alocaţi doar 3,14% din PIB acestui domeniu. Dacă liderii Uniunii Social-Liberale nu erau de acord nici cu coplata în sistemul sănătăţii, iar domnul Eugen Nicolăescu susţinea că demersul este unul demagogic, de ziua păcălelilor, acelaşi domn Nicolăescu a aprobat introducerea coplăţii. Dacă în perioada în care eraţi în opoziţie, domnule prim-ministru, ne ofereaţi zi de zi lecţiile "sinuciderii curate" a acordului cu FMI, Guvernul condus de către dumneavoastră a solicitat oficial prelungirea "sinuciderii".

Mai mult, Guvernul condus de către domnul prim-ministru Boc, care se baza pe o majoritate fragilă în Parlament, a fost obligat să-şi asume răspunderea guvernamentală pe câteva proiecte importante pentru modernizarea României, Uniunea Social-Liberală a criticat acest demers. Astfel, după ce guvernul Boc şi-a angajat răspunderea asupra Proiectului Legii educaţiei naţionale, iar Uniunea Social-Liberală a apreciat demersul ca fiind o sfidare a rolului Parlamentului, aţi atacat proiectul de lege la Curtea Constituţională, în vederea constatării unui conflict juridic de natură constituţională.

Astfel, dacă decizia nr. 1431/2010 a Curţii Constituţionale constată că angajarea răspunderii nu îşi găseşte nicio motivare, mai mult, prin exercitarea de către Guvern a unei competenţe, cu nerespectarea cadrului constituţional care o circumstanţiază, s-a încălcat competenţa Parlamentului de unică autoritate legiuitoare, dumneavoastră, domnule prim-ministru, v-aţi angajat săptămâna trecută răspunderea pe un proiect de lege care vizează imobilele preluate abuziv în perioada regimului comunist.

Apreciez, domnule prim-ministru, ca fiind greu de înţeles motivele care au stat la baza demersului dumneavoastră, în condiţiile în care Guvernul pe care-l conduceţi se bazează pe încrederea unei majorităţi parlamentare în proporţie covârşitoare. Cât despre urgenţa adoptării unui asemenea proiect nu poate fi vorba, având în vedere faptul că activitatea media pe care o au membrii Guvernului este, de asemenea, fără precedent. Şi nu critic disponibilitatea spre dialog şi comunicare a măsurilor promovate de către Guvern, dar nici nu pot fi de acord cu asumarea unui proiect în "regim de urgenţă", pentru că guvernanţii nu au avut timp să adopte proiectul fără a depăşi data fixată de CEDO.

Propuneţi, domnule prim-ministru, asumarea unui proiect de lege care urmează să producă efecte juridice în anii ce vor urma... Mai mult, cei care ocupă abuziv aceste imobile pot dormi liniştiţi, Guvernul veghează ca proprietarii să primească în schimb puncte... în fapt, proiectul de lege adoptat în regim de urgenţă se dovedeşte a fi o urgenţă pentru guvernele viitoare, eventual. Articolul 11 al proiectului de lege stipulează că prima dată posibilă pentru punerea în posesie şi eliberarea titlurilor de proprietate este de 1 ianuarie 2016.

Aşadar, domnule prim-ministru, vă asumaţi răspunderea în aprilie 2013 pentru ca 2 ani şi 8 luni nişte politruci ai USL să tergiverseze răspunsul la întrebări simple, precum: există imobilul revendicat? Care este situaţia lui juridică? Poate fi retrocedat în natură? Mai mult, restituirea terenurilor agricole, spre exemplu, va fi oricum dificilă din cauza criteriilor pe care le impuneţi. Articolul 12 alin. (2) prevede că este nevoie de organizarea unui referendum pentru restituirea unui teren pe care se află actualmente islazul comunal. Aşadar, un cetăţean îşi va recăpăta terenul doar dacă sunt de acord ceilalţi cetăţeni ai comunei respective. În art. 13 alin (2) se precizează faptul că dacă nu mai există terenuri forestiere disponibile în comuna respectivă, restituirea se face pe terenuri situate pe raza altor comune, fără a se preciza însă niciun criteriu cu privire la alegerea comunei în care se va face restituirea şi dacă proprietarul poate refuza sau nu terenul pe care comisia doreşte să i-l acorde.

Şi dacă prima parte a jongleriilor cu imobile şi cu puncte are ca termen final anul 2016, plata efectivă a contravalorii punctelor s-ar realiza abia din anul 2017, şi nu oricum! Astfel, odată devenit "beneficiar de puncte", proprietarul nu le va putea vinde sau converti imediat în bani, ci poate valorifica aceste puncte pentru achiziţionarea de imobile, prin participarea la o licitaţie publică naţională, în regim de videoconferinţă, începând cu anul 2016. Abia după trei ani de la emiterea deciziei de compensare prin puncte, dar nu mai devreme de 1 ianuarie 2017, deţinătorul poate opta pentru valorificarea punctelor şi în numerar - art.17 alin. (1). Totodată, subevaluarea imobilului este "garantată" prin prevederile art. 31 alin. (2): deţinătorul poate solicita emiterea unui titlu de plată pentru cel mult 14% din numărul punctelor acordate prin decizia de compensare. Toate acestea după ce comisia, compusă numai din oameni numiţi pe criteriu politic, aflată în subordinea primului-ministru, va aplica o grilă notarială - art.21 alin. (6), cunoscut fiind faptul că aceasta va stabili valoarea imobilului mult sub preţul pieţei libere. Prin urmare, contravaloarea în bani a acelui imobil va fi oferită în tranşe de 14 %, ultima fiind de 16%, între anii 2017 - 2024. Astfel, valoarea notarială din 2013 a imobilului revendicat, mai mică oricum decât valoarea pe piaţa liberă, va ajunge să fie convertită în întregime în bani abia în 2024, evident, fără a fi prevăzută indexarea cu inflaţia.

Acestea sunt, domnule prim-ministru, doar o parte a problemelor pe care acest proiect de lege le "garantează" pentru posesorii de imobile preluate în mod abuziv de un regim, pentru ca acum, la 23 de ani de la căderea acelui regim, să vorbim despre un drept abstract la proprietate, pe baza unor puncte. Acestea sunt doar câteva exemple, domnule prim-ministru, ale politicii demagogice pe care o promovaţi zi de zi.