Parliamentary debates

Doamna Tamara-Dorina Ciofu:

Obiectul declaraţiei politice: "Avem nevoie de îmbunătăţirea condiţiilor din penitenciare, pentru a reduce rata infracţionalităţii, dar şi de programe pentru integrarea deţinuţilor în societate, după eliberare".

Sunt milioane de români cinstiţi care nu acceptă să plătească din buzunarul lor amenzi pentru situaţia din închisori. Eliberarea deţinuţilor survine în urma compensării pentru condiţiile improprii din închisori, pentru care riscăm să plătim amenzi la CEDO. Graţierea înseamnă iertarea pedepsei.

Este o diferenţă semnificativă între "compensare" şi "graţiere". Compensarea nu implică neapărat eliberarea, în schimb graţierea înseamnă în mod obligatoriu eliberarea imediată.

Compensarea înseamnă scăderea unui număr de zile din pedeapsă, pentru condiţiile improprii din închisoare. Sunt mulţi deţinuţi care beneficiază de compensare, dar au rămas în penitenciare, pentru că mai au de executat din pedeapsa redusă.

Astfel, sunt trei categorii de deţinuţi care au beneficiat de compensare: deţinuţi cărora deşi li s-a redus pedeapsa, încă mai au de executat din ea; deţinuţi care, în urma reducerii pedepsei, îndeplinesc condiţiile pentru a solicita unui judecător eliberarea condiţionată, care poate respinge cererea; şi deţinuţi care, în urma reducerii pedepsei, nu mai au nimic de executat şi trebuie puşi în libertate imediat, pentru că şi-au încheiat pedeapsa.

Prin urmare, compensarea nu face distincţie între tipurile de infracţiuni, cu violenţă sau nu. Pedeapsa compensată se reduce pentru toţi deţinuţii încarceraţi în condiţii improprii, indiferent de faptele pentru care au fost condamnaţi.

Graţierea, care ar fi făcut distincţie între infracţiuni, a fost propusă la începutul anului de Guvernul PSD-ADLE, dar fost respinsă în urma mişcărilor de stradă la care a participat şi ministrul tehnocrat Raluca Prună.

Guvernul nu şi-a propus în niciun caz să elibereze violatori sau tâlhari, iar graţierea, care ar fi permis o eliberare în funcţie de gravitatea infracţiunii, nu a fost acceptată de societate. S-a mers pe varianta compensării propusă chiar de ministrul tehnocrat Raluca Prună, care a şi făcut studiul de impact al acestei legi.

Mai mult, CSM, unde era prezent şi procurorul general Augustin Lazăr, a aprobat în unanimitate eliminarea condiţiei de probaţiune, în cazul deţinuţilor care nu mai au de executat nimic din pedeapsa compensată. Această decizie a CSM a condus la creşterea numărului de deţinuţi eliberaţi imediat după intrarea legii în vigoare.

Cei care contestă eliberarea deţinuţilor prin compensare sunt cei care s-au opus graţierii, azi se plâng că au ieşit prea mulţi. Sunt milioane de români cinstiţi care nu acceptă să plătească din buzunarul lor amenzile CEDO pentru cei din puşcării.

Actualul ministru al justiţiei, domnul Tudorel Toader, are un program etapizat, prin care va îmbunătăţi condiţiile din penitenciare şi va demara renovarea multora dintre acestea, precum şi construcţia altora, astfel încât să nu mai existe niciun fel de problemă în respectarea drepturilor omului pentru deţinuţii din ţara noastră.

Totodată, susţin realizarea unui protocol încheiat între Ministerul Justiţiei şi Ministerul Sănătăţii, cu respectarea normelor de confidenţialitate, astfel încât deţinuţii cu boli contagioase să fie monitorizaţi în mod special, atât pe perioada detenţiei, cât şi după ce sunt puşi în libertate, pentru a li se asigura asistenţa de specialitate şi a se preveni înrăutăţirea stării lor de sănătate, precum şi infectarea altor persoane cu care intră în contact.