Parliamentary debates

Domnul Mihai Niţă:

"Pământul oferă suficient pentru a acoperi nevoile omului, dar nu şi lăcomia lui"

În ultimele trei decenii, statul român a pierdut tot mai mult controlul asupra resurselor naturale pe care România le avea din abundenţă. Din păcate, noii proprietari nu sunt români, iar profitul obţinut de aceştia, din exploatarea bogăţiilor noastre naturale, se scurge, în continuare, în conturi din străinătate. Este o realitate frecvent mediatizată de presa autohtonă şi de mediile online. Pierderile înregistrate, astfel, de economia naţională sunt incomensurabile şi condamnabile. Dar nu numai economia are de suferit din cauza exploatării sălbatice a resurselor noastre naturale, ci şi mediul înconjurător, sărăcit de frumuseţea şi puritatea pe care le admirau cândva atât românii, cât şi turiştii străini aflaţi în căutarea unui mediu curat, sănătos, mirific. Fauna şi flora care înfrumuseţau pământul străbun al Daciei se află deja într-o suferinţă iremediabilă. Nu este o problemă de naţionalism, ci una de echitate. Pericolul de neimaginat care s-a abătut asupra teritoriului românesc a fost semnalat, în repetate rânduri, chiar de Prinţul Charles de Wales al Marii Britanii, un mare admirator al peisajului românesc şi al tradiţiilor milenare ale românilor.

În acest timp, amatorii de chilipiruri din alte ţări continuă să profite de nesăbuinţa noastră, defrişând codrii seculari, pângărind pământul şi apele, însuşindu-şi resursele energetice, prospectând alte potenţiale surse de câştig facil. Statul român trebuie să stopeze distrugerea la care sunt supuse cu îndârjire valoroasele noastre resurse naţionale, să fie preocupat pentru conservarea averii de patrimoniu, pentru care înaintaşii noştri şi-au sacrificat adesea vieţile. Un minimum de respect pentru memoria lor devine obligatoriu. Este o măsură imperativă, pe care şi alianţa politică aflată la guvernare şi-a asumat-o. Este vorba, în ultimă instanţă, de salvarea României de la un dezastru aflat în curs, cu o agresivitate fără precedent. Sunt necesare măsuri ferme pentru recăpătarea demnităţii naţionale a românilor, măsuri care nu se îndreaptă împotriva nimănui, dar care trebuie să fie aplicate în folosul compatrioţilor noştri, pe care-i reprezentăm în Parlament.

Iată ce afirma, în această privinţă, celebrul actor american Robert Redford: "Cred că mediul înconjurător ar trebui inclus în chestiunile care ţin de securitatea naţională. Apărarea resurselor noastre este la fel de importantă ca şi apărarea graniţelor. În caz contrar, ce ar mai rămâne de apărat?"

Merită preluată această pildă care, după cum se vede, îi preocupă şi pe reprezentanţii altor naţiuni, pe mapamond. Nu trebuie să ne considerăm vinovaţi în faţa nimănui, dacă ne servim ţara cu credinţă. Este, implicit, o chestiune de conştiinţă naţională. După 1989, într-un mod contrictiv şi reprobabil, România a fost transformată dintr-o ţară producătoare în ţară consumatoare, de-abia anul trecut fiind primul an în care cuantumul producţiei industriale l-a depăşit pe cel al consumului, conform datelor publicate de INS. Printre drepturile consumatorului, există prevăzut, la nivel mondial, şi dreptul la un mediu înconjurător nepoluat. Din păcate, în calitate de consumatori, consumăm şi din drepturile urmaşilor. Suntem consumatori înrăiţi ai produselor şi ai serviciilor de calitate îndoielnică, care ne otrăvesc trupul şi mintea, satisfăcând, concomitent, interesele şi lăcomia unora. "Pământul oferă suficient pentru a acoperi nevoile omului, dar nu şi lăcomia lui" - aşa glăsuia marele gânditor Mahatma Gandhi.

Trebuie să punem capăt satisfacerii lăcomiei unor indivizi sau grupuri de interese care s-au ingerat oneros în treburile noastre economice, asta cât mai grabnic, şi nu numai cu prilejul unor evenimente oficiale.